Boboteaza şi Sfântul Ioan, sărbătorite pe 6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun: în anumite locuri se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an. O pondere deosebită o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare. Ajunul Bobotezei este o zi de post. În tradiţie se spune că fetele mari ţineau post în credinţa că Dumnezeu le va da bărbaţi buni, cuminţi şi frumoşi.
La Bobotează, ca sărbătoare tradiţională, se regăsesc practici specifice zilelor de reînnoire a timpului, cele mai multe fiind dedicate purificării mediului înconjurător, în special a apei. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să paşească în viaţa publică, la împlinirea varstei de 30 de ani. Boboteaza este sărbătorită în ziua de 6 ianuarie, multă vreme împreună cu Craciunul în practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene, de “rit vechi”. Sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, deoarece atunci se spune că s-a arătat Iisus lumii. În “Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşti. Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii. Iisus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a zis: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că “aşa se cuvine”, a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei componente ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul său. Zilele de Ajun al Bobotezei (5 ianuarie), Botezul Domnului (6 ianuarie) şi Ziua Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie) încheie şirul minunatelor sărbători ale iernii, perioada 24 decembrie – 7 ianuarie fiind considerată de mulţi ca cel mai frumos fragment din viaţa omului de peste an. La Olteniţa, astăzi de Bobotează bisericile au fost luate cu asalt de credincioşi, cozile uriaşe la împărţitul aghiasmei mari dovedind faptul că oamenii îşi doresc minuni. Fiecare dintre aceştia au declarat că deţin o anume credinţă în Divinitate şi în efectul binefăcător al apei sfinţite. -Vizionaţi filmul….-