Duminică, 5 aprilie Olteniţa a fost gazda Festivalului de cântec, muzică şi dans “Prieteni buni-Lache Amala”, cu ocazia Zilei Internaţionale a romilor, care se aniversează pe 8 aprilie. Pe platoul din faţa Primăriei Olteniţa elevi ai şcolilor din Ulmeni, Şoldanu, Luica, Budeşti, Galbinaşi şi Olteniţa (şcoala generală nr. 4) au prezentat diverse momente artistice. Coordonaţi de profesorii de clasă şi de cei îndrumători de la Clubului Elevilor Olteniţa, cei mici au primit aplauzele publicului spectator pentru reprezentaţiile originale. Festivalul se află la cea de-a treia sa ediţie. Iniţiatorii au fost profesor de limba franceză-romani Violeta Ibiş de la şcoala generală nr. 2 din Ulmeni şi ing. Mirela Constantin, director al Clubului Elevilor Olteniţa. Ştefan Petrescu, preşedintele Partidei Rromilor – Filiala Olteniţa, a fost alături de coordonatorii proiectului. Atât Petrescu cât şi Violeta Ibiş au dorit să mulţumească primarului municipiului OIteniţa, Costinel Milescu, pentru sprijinul financiar oferit, şi fără de care nu s-ar fi desfăşurat acest spectacol, după cum susţine Violeta Ibiş. Pentru că ziua de 8 aprilie cade în timpul săptămânii, organizatorii au hotărât aniversarea zilei naţionale şi internaţionale a romilor mai devreme, într-o zi superbă de duminică.

Ziua romilor se aniversează în fiecare an în data de 8 aprilie. Scopul acestei zile este acela de a atrage atenţia societăţii asupra problemelor cu care se confruntă romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omorâţi de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
În anul 1971, între 6-8 aprilie, la Londra, a avut loc primul Congres al Uniunii Internaţionale a Romilor. La acest congres au fost puse bazele Uniunii, s-a adoptat drapelul şi imnul internaţional al romilor. Atunci au fost adoptate două simboluri ale naţiunii rome: steagul romilor de pretutindeni şi imnul internaţional al romilor de pretutindeni: “Gelem, gelem” („Umblăm, umblăm”), cântec lansat în anul 1967, în filmul iugoslav “Am întâlnit ţigani fericiţi”.
Steagul romilor este format din două benzi longitudinale, verde şi albastru, iar în centru este o roata cu spiţe roşii. Verdele simbolizeaza pamântul-mamă; albastrul simbolizează cerul-tată şi Dumnezeu, iar roata este simbolul peregrinării de veacuri a acestui popor.Se presupune că numele de “ţigani” (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani în alte limbi) provine din cuvântul grecesc athinganoi, (tradus: “a nu se atinge”), numele unei secte din Bizanţ care practica izolaţionismul, cu care romii au fost confundaţi. Limba lor face parte din ramura indo-ariană a familiei de limbi imdo-europene, fiind similară cu alte limbi indiene precum hindi.