Pictorul Florian Sofian şi imaginea paradigmatică a Olteniţei

Măreţia Turnului de Apă din Olteniţa construit în 1913, impresionează nu numai pe cei din partea locului, dar şi pe turiştii ocazionali care sunt facinaţi de verticalitatea lui, cap de perspectivă pentru trecătorii de pe fostul bulevard Carol I, un fel de corso la scară mai mică. Însă pictorul Florian Sofian l-a rememorat în mai multe compoziţii, subiectul fiind recurent în creaţia sa. Motivul acestei opţiuni credem că a fost nu numai individualitatea arhitectonică a edificiului şi amplasarea lui în peisajul memorabil al parcului învecinat, ci şi încărcătura istorică a spaţiului care a fost sediul garnizoanei germane în timpul celui de al doilea război mondial, zvastica de pe zidul său fiind o imagine care i-a rămas încă vie în amintire artistului. Născut pe 1 septembrie 1944 la Chiselet, Sofian s-a stabilit la Olteniţa în anul 1953, după ce se perindase cu părinţii prin mai multe localităţi din împrejurimi. Deşi urmase Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi profesoratul la Şcoala generală nr.2 din Olteniţa îi coagulase energiile în activitatea de pedagog, plasticianul a rămas fidel picturii şi aspectelor din oraşul unde trăieşte.
Cheia de boltă a picturii sale este varianta din anul 1988 a turnului, un document vizual şi un reper pentru plastica artiştilor olteniţeni contemporani. Perspectiva dinspre spaţiul vegetal, cărarea din centru evocată sub forma unui meandru care separă planul din dreapta de cel din stânga, unificând în acelaşi timp imaginea, care se încheie în fundal cu maestuoasa construcţie, indică un artist preocupat de compoziţie şi de alăturări cromatice foarte delicate. Panorama este compusă din priveliştea împădurită, care circumscrie feeric clădirea, din planul diafan al cerului, din două repere arhitecturale şi din echilibrarea clasică a compoziţiei. Tabloul ne aminteşte de şcoala franceză impresionistă, de alăturările şi juxtapunerile ce confereau frumuseţe imaginii. Tuşa modernă, aşezată cu grija celui care venerează tonalităţile, reuşeşte să creeze atmosfera de culoare, metaspaţialitatea urbană şi cea peisagistică reunindu-se în mod simptomatic. Turnul de apă II este un alt peisaj citadin, raportat la scară umană prin proporţiile mult reduse datorită poziţiei din care pictorul l-a surprins într-o zi senină de sfârşit de vară. Siluetele înfrunzite ale arborilor se alătură caligrafiilor unor crengi ce lasă efectele luministice să domine compoziţia.
O altă ipostază a impresionantului monument se poate vedea chiar în Muzeul de Artă din Turnul de Apă, lucrare pe care artistul a donat-o Muzeului Civilizaţei Gumelniţa, o reproducere fiind prezentă şi în cartea Momente din istoria Olteniţei, autor Done Şerbănescu. Preferinţele lui Florian Sofian rămân unitare în ceea ce priveşte admiraţia pentru massele arhitectonice, fiindcă ochiul său selectiv s-a oprit şi asupra formei bisericilor din zona noastră, încadrate de natura generoasă. Bisericile din Negoieşti, Valea lui Soare, Tăuşanca, Chiselet sunt evocate în spiritul lor plin de mister şi în ambianţa unui simţ cromatic evoluat, într-o stilistică figurativă, menţinută în constrângerile modernismului, dar cu o libertate tonală de un rafinament care atrage privirea. În 1994, Liviu Capşa anunţa în Jurnalul de Olteniţa o manifestare în cadrul căreia puteau fi văzute tablourile lui Florian Sofian. Acesta era prezent pe simezele Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa în cadrul proiectului Pictori olteniţeni, alături de Mihai Abălaru. Ambii expuneau peisaje şi naturi moarte, fiind “posesorii unor reale calităţi de mânuitori ai penelului”(1). Anul următor, Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Călăraşi a organizat o expoziţie de artă plastică sub numele Pictori călărăşeni de ieri şi de azi. Lucrările lui Florian Sofian se aflau alături de cele ale lui Niţă Anghelescu, Tudor Lorman, Tache Papatriandafil, Aurel Nicolescu, Dorin Manea, Dumitru Neagu, Ioana Turculeţ, Vali Ciobanu, Alexandru Ioniţă, Gheorghe Ghigeanu. Tot în această perioadă, pictorul participă cu lucrările Turnul de apă şi Lacul de la Negreşti, la ediţia a -VI- a Salonului Interjudeţean de peisaj cu tema” Apa” de la Constanţa, organizat de Asociaţia Artiştilor Plastici, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare şi Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Constanţa. Expoziţia s-a deschis la Galeriile Amfora din oraşul de la malul mării.
Experienţa sa este îndelugată, aceasta fiind girată nu numai de expoziţiile la care a participat la Constanţa, Turtucaia, Călăraşi, Olteniţa, ci şi timpul îndelungat petrecut în faţa şevaletului, fiindcă Florian Sofian pictează din copilărie, dascălul său fiind un unchi, dispărut tânăr, pasionat de pictura în ulei. Peisajele citadine rămân elementul de definire al abordărilor plasticianului care, după ce face schiţe la faţa locului, merge în atelier pentru a concretiza acel colţ de lume care l-a fascinat, atenţia fiindu-i reţinută şi de conturul florilor transpuse în câteva naturi statice.
Artistul a încercat să reunească în cadrul unu cenaclu al artiştilor amatori(2) pe olteniţenii care aveau chemare spre artele frumoasele. Şedinţa de constituire a avut loc pe 24 mai 1996, la sediul Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa, unde se deschisese şi o expoziţie de grup, printre membrii fondatori numărându-se Elena Bozeanu, Veronica Turculeţ, Monalisa Stănciulescu, Ecaterina Aliman, Vali Ciobanu, Ioana Turculeţ, Mihai Abălaru, Dinu Oprea, George Şerbulea. Din consiliul de conducere mai făceau parte alături de Florian Sofian(3) şi Olguţa Andone şi Ecaterina Mitran.

Ana Amelia Dincă,
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa

note

(1) Capşa, Liviu, Act cultural-Expoziţia Pictori olteniţeni, în Jurnalul de Olteniţa, nr.85, din 16-22 mai 1994, p.1;

(2) A.T., Înfiinţarea Cenaclului Artştilor Plastici Amatori, în Jurnalul de Olteniţa, an IV, nr. 166 din 10-16 iunie 1996, p.8;

(3) La expoziţia de grup Artşti plastici olteniţeni, care s-a deschis în data de 18 mai 1996 la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Florian Sofian a expus lucrările Biserica mănăstirii Negoieşti, Argeş-vedere spre vărsare, Panorama Argeşului, Peisaj cu lac, toate ulei pe pânză, cf. pliantului Artişti Plastici Olteniţeni, Muzeul de arheologie Olteniţa, 1996;

Comentarii

  1. adriana radu spune:

    Un om deosebit,mi-a fost diriginte la scoala nr 2.

  2. un oltenitean spune:

    Un profesor adevarat,un artist adevarat,un OM ADEVARAT.
    Imi scot palaria in fata dumneavoastra ,domnule Sofian!

  3. myrcea87 spune:

    Un om de nota 10! Mi-a fost profesor in generala la scoala nr.2! Un om de mare valoare!

  4. costel spune:

    Cuvintele sunt putine si seci ,pentru a putea reda adevarata valoare a domnului Sofian.

  5. Mihai Mihaela spune:

    Nu am cuvinte!!!superb ceea ce picteaza dn.Sofian , nu stiam ca dansul are ca pasiune arta, pictura!credeam ca ceea ce il defineste este doar istoria, dar iata ce nu!!!
    Numai cuvinte de lauda!
    Felicitari, dn. profesor! un domn plin de viata, cu simtul umorului si multe idei frumoase pentru elevii sai!!!!
    Ramane-ti tot asa!!!
    Toate cele bune!

  6. stef spune:

    Domnul Sofian mi-a fost profesor e un om de milioane,plus ca si eu sunt tot din chiselet:D
    Felicitati Domnule profesor!!!!

    cine stie cunoaste:P

  7. BogdanB spune:

    Si mie mi-a fost profesor 🙂 , felicitari domnule prof. nu stiam ca sunteti si pictor 🙂

  8. nyko spune:

    Domnu sofian:X fpstu meu diriginte:*

  9. andreea spune:

    Pentru domnisoara Mihai Mihaela: „RAMANETI se scrie LEGAT!!!, nu cu cratima- asta fara rautate , dar am observat ca ai comentat pe la toate articolele, la unele chiar daca nu aveai ceva de spus” .pupic!

  10. lavy08 spune:

    Domnul Sofian…ce dor imi e de dansul..mi-a fost diriginte in generala si si0a petrecut 2 ani de zile..zi de zi..in spatele bancii mele facand misto de mine si de colega mea:)) UN OM DE NOTA 10! FELICITARI DOMNUL DIRIGINTE!

  11. vladuts spune:

    un om belea

  12. Nebunatyku spune:

    a fost profesorul meu doamne aajuta m-a ajutat da iau examenu la istorie sa traiesti dom ‘ profesor 😉

  13. andreyusha spune:

    foarte frumos tabloul de nota 10! nu stiam ca sunteti picor

  14. mihai spune:

    fostul profesor la sc 2 🙂

  15. *bianca* spune:

    Mi-a fost profesor… nu stiam ca are talent la pictura… zilele petrecute alaturi de dansul… se pare ca nu au fost de ajuns… Imi veti lipsi mult, domn’ profesor T_T. Mult succes in continuare de la fost dvs. eleva…

  16. flipper_m1 spune:

    nul cunosc dar felicitari domnule profesor