Boboteaza la Olteniţa | 2011

Creştinii olteniţeni au sărbătorit astăzi Boboteaza, ziua în care se sfinţesc apele din întreaga lume, după ce Iisus a intrat în râul Iordan pentru botez.
Pentru credincioşi este momentul purificării, curăţirii sufleteşti în anul cel nou.
În localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe ţărmul mării, se obişnuieşte ca preotul, cu ocazia slujbei care se face, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele şi casele.

Agheasma mare împărţită după slujba de Bobotează în biserici este păstrată cu sfinţenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături.
La bisericile din Olteniţa, sute de credincioşi s-au adunat formând cozi lungi la aprovizionarea cu aghiasmă. Preoţii vorbesc despre faptul că Isus a venit din Galileea la râul Iordan unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Isus că “aşa se cuvine”, a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Sărbătoarea aminteşte cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Isus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de 30 de ani.
Biblia vorbeşte despre Ioan Botezătorul, considerat înaintemergatorul lui Iisus Hristos, care propovăduia venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăinţă. Îmbrăcămintea lui Ioan era foarte simplă, facută din par de cămilă. El purta o cingătoare de piele în jurul mijlocului şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Considerându-l prooroc, locuitorii din Ierusalim şi din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele şi mai ales pentru a fi botezaţi de el în râul Iordan.
Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-şi mărturisească păcatele şi să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar cel ce va veni după el (adică Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. Vestind venirea lui Iisus Hristos, Ioan spunea că acela este mult mai mare şi mai puternic decât el.
Boboteaza a fost sărbătorita în ziua de 6 ianuarie multă vreme împreună cu Crăciunul în practica bisericii ortodoxe ruse, a bisericii armene, de “rit vechi”. Sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, deoarece atunci s-a arătat Iisus lumii. În „Constituţiile Apostolice” Boboteaza figura printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşti.

Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei componente ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl Ceresc îl declară ca fiind Fiul său.
În tradiţia populară românească, Boboteaza este o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele râului. Astăzi se colinda, se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobişnuite.

foto: Raymond Madinoae