Balul Vânatorilor la Oltenita

Vineri, 25 Februarie, Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Oltenita a organizat “Balul Vanatorilor”, un eveniment de traditie la care au luat parte peste 150 de membrii activi in asociatia olteniteana.

La Restaurantul Aqua Parc, locatia unde a fost tinuta petrecerea, vanatorii , insotiti de iubite ori sotii, au petrecut pana spre orele dimineatii.
De pe mese nu au lipsit preparatele vanatoresti, povestile specifice si carafele de vin.
Atomosfera a fost intretinuta de o formatie de muzica populara.

AVPS Oltenita numara in prezent 200 de vanatori si peste 1000 de pescari, membri, conform datelor furnizate de Ionel Matei, presedintele asociatiei.

Marius Dociu

Comentarii

  1. iamil spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)

  2. Pedro Auras Florin spune:

    Pentru conducerea AVPS Oltenita :Domnule Presedinte al asociatiei de ce faceti numai balul vinatorilor si al pescarilor nu , suntem peste 1000 citi bani se aduna de la noi ? Ce facilitati ne faceti ? Chemati toti smecherii si le dati de baut si mincare din cotizatiile NOASTRE !! SA VA FIE RUSINE !!!

  3. cornelius calin spune:

    Bai,eu inteleg sa ai o pasiune…Da…stau si ma intreb…ce placere frate sa tragi in animalele alea,doar sa te distrezi!?Probabil ca se simt barbati adevarati? Omul preistoric vana pt. a se hrani da astaia sunt plini de bani ,nu d-aia vaneaza…Probabil considera pusca o prelungire a penisului…nu stiu..poate ma insel…

  4. Pedro spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)

  5. Pedro spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)

  6. Virgil Dobre spune:

    Ce mare bal fac astia ? O bauta de tot spanacul facuta intre ei si alti tragaci . Pescarii unde sint ? Se plateste bani pentru cotizatie si astia cu vanatoarea lor cheltuie pe baluri . Ce bal e asta la un bar ?
    Ei ca vantori impusca biete animale si sint tare multumiti de ei si de felul in care isi simuleaza barbatia . O persoana care omoara o vietate fara aparare si pe deasupra o face si din placere , este la fel de viril precum Viorel Lis .Stau cu o mana sa-si pipaie teava si cu cealalnta pe tragaci si ucid ca barbarii . Au frustrari si cica asta ie sport . In loc sa impuste cainii vagabonzi stua la bautura . Pescarii sint cei mai curati si sinceri .

  7. nastase constantin spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)

  8. nastase constantin spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)

  9. lili murgoci spune:

    nu e organizat pe banii nimanui. e organizat pe banii celor care merg acolo pentru ca fiecare pereche plateste o „taxa” daca vrea sa fie prezenta. oricum, e mare distractie la aceste baluri.

  10. Daniela Matache spune:

    ( sper sa lasati aceasta poezie, de nu…!)
    „Blestemul Caprioarei”

    Seceta a ucis orice boare de vant.
    Soarele s-a topit si a curs pe pãmânt.
    A rãmas cerul fierbinte si gol.
    Ciuturile scot din fantana namol.
    Peste paduri tot mai des focuri, focuri,
    Danseaza salbatice, satanice jocuri.
    Mã iau dupa tata la deal printre tarsuri,
    Si brazii mã zgarie, rai si uscati.
    Pornim amandoi vanatoarea de capre,
    Vanatoarea foametei în muntii Carpati.
    Setea mã naruie. Fierbe pe piatra
    Firul de apa prelins din cismea.
    Tampla apasa pe umar. Pasesc ca pe-o alta
    Planeta, imensa si grea.

    Asteptam intr-un loc unde inca mai suna,
    Din strunele undelor line, izvoarele.
    Când va scapata soarele, când va licari luna,
    Aici vor veni sã s-adape
    Una cate una caprioarele.

    Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sã tac.
    Ametitoare apa, ce limpede te clatini!
    Mã simt legat prin sete de vietatea care va muri
    La ceas oprit de lege si de datini.

    Cu fosnet vestejit rasufla valea.
    Ce-ngrozitoare inserare pluteste-n univers!
    Pe zare curge sange si pieptul mi-i rosu, de parca
    Mainile pline de sange pe piept mi le-am sters.

    Ca pe-un altar ard ferigi cu flacari vinetii,
    Si stelele uimite clipira printre ele.
    Vai, cum as vrea sã nu mai vii, sã nu mai vii,
    Frumoasa jertfa a padurii mele!

    Ea s-arata saltand si se opri
    Privind în jur c-un fel de teama,
    Si narile-i subtiri infiorara apa
    Cu cercuri lunecoase de arama.

    Sticlea în ochii-i umezi ceva nelamurit,
    Stiam ca va muri si c-o s-o doara.
    Mi se parea ca retraiesc un mit
    Cu fata prefacuta-n caprioara.
    De sus, lumina palida, lunara,
    Cernea pe blana-i calda flori calde de cires.
    Vai cum doream ca pentru-intaia oara
    Bataia pustii tatii sã dea gres!

    Dar vaile vuira. Cazuta în genunchi,
    Ea ridicase capul, il clatina spre stele,
    Il pravali apoi, starnind pe apa
    Fugare roiuri negre de margele.
    O pasare albastra zvacnise dintre ramuri,
    Si viata caprioarei spre zarile tarzii
    Zburase lin, cu tipat, ca pasarile toamna
    Când lasa cuiburi sure si pustii.

    Impleticit m-am dus si i-am inchis
    Ochii umbrosi, trist strajuiti de coarne,
    Si-am tresarit tacut si alb când tata
    Mi-a suierat cu bucurie: – Avem carne!

    Spun tatii ca mi-i sete si-mi face semn sã beau.
    Ametitoare apa, ce-ntunecat te clatini!
    Mã simt legat prin sete de vietatea care a murit
    La ceas oprit de lege si de datini…
    Dar legea ni-i desarta si straina
    Când viata-n noi cu greu se mai anina,
    Iar datina si mila sunt desarte,
    Când soru-mea-i flamanda, bolnava si pe moarte.

    Pe-o nara pusca tatii scoate fum.
    Vai, fãrã vant alearga frunzarele duium!
    Inalta tata foc infricosat.
    Vai, cat de mult padurea s-a schimbat!
    Din ierburi prind în maini fãrã sã stiu
    Un clopotel cu clinchet argintiu…
    De pe frigare tata scoate-n unghii
    Inima caprioarei si rarunchii.

    Ce-i inima? Mi-i foame! Vreau sã traiesc si-as vrea ….
    Tu, iarta-mã, fecioara – tu, caprioara mea!
    Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Si codrul, ce adânc!
    Plang. Ce gandeste tata? Mananc si plang. Mananc!