La Olteniţa a fost marcată duminică, 20 februarie, Ziua Dezrobirii Romilor

În fiecare an, romii din România aniversează „Ziua Dezrobirii”, eveniment ce marchează încheierea procesului de dezrobire de pe moşiile boiereşti, dar şi adoptarea legislaţiei privitoare la aceasta.

La Olteniţa, ziua a fost marcată printr-o prezentare festivă a acestei zile, urmată de un program artistic susţinut de elevi romi şi români de la şcolile din municipiu.

Cuvântul de început a fost ţinut de Fane Petrescu, organizatorul evenimentului din 20 februarie şi reprezentantul Partidei Rromilor. Acesta a explicat în câteva cuvinte ce înseamnă această zi, după care invitaţii prezenţi la eveniment au arătat celor prezenţi în Sala Mare a Primăriei Olteniţa, cât de pregătiţi sunt în acest domeniu. Viceprimarul Florian Cercel, consilier Gheorghe Lungu, lucrător la biroul „Investigaţii Criminale”  din cadrul Poliţiei Olteniţa Anghel Radu, omul de afaceri şi preşedinte PDL Viorel Pironea, Nicolae Piţigoi, şeful Jandarmeriei Olteniţa Ionel Marcu, Aurel Pandele, Adrian Marinescu de la Serviciul Public de Asistenţă Socială s-au numărat printre invitaţii evenimentului de duminică.

Viceprimarul Florian Cercel mulţumeşte pentru invitaţie, făcând remarca că romii sunt foarte bine organizaţi. „Municipalitatea mereu a avut grijă de dvs şi am colaborat împreună să rezolvăm multe din problemele dvs. Nu le-am putut rezolva pe toate, dar dacă ne ajută Dumnezeu tot împreună vom reuşi”

Vezi discursul:

Şeful Jandarmeriei Olteniţa, Ionel Marcu, a făcut un istoric al romilor, arătând semnificaţia zilei şi faptul că romii au un trecut de 770 de ani. „Prima atestare a romilor pe teritoriul României este în anul 1242-1243, odată cu sosirea primelor triburi mongole. De-a lungul istoriei foarte mulţi oameni politici importanţi s-au implicat în această problemă- a dezrboririi. Aveţi o istorie frumoasă alături de noi.”

De la biroul de Investigaţii Criminale, Anghel Radu le prezintă celor prezenţi în sală  că în Codul Penal există o prevedere penală în care actul sexual cu un minor este interzis, cerând astfel să se depăşească pragul de 15 ani la căsătoriile lor.

Omul de afaceri Viorel Pironea le spune celor din sală că acesta preferă să le spună tot ţigani pentru că ei sunt urmaşii lui Ginghis Han, sunt meşteşugari renumiţi. „Fiecare entitate trebuie să-şi păstreze tradiţia…”

Vezi discursul:

Consilier Gheorghe Lungu mulţumeşte organizatorului pentru iniţiativă şi invitaţie. „Am avut prilejul să lucrez cu foarte mulţi rromi şi vă spun sincer că am iubit rromi. Eu sunt din Curcani. Tatăl meu a cununat 22 de rromi.”

Directorul executiv Adrian Marinescu din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Olteniţa arată cum Primăria Olteniţa a căutat să sprijine romii olteniţeni. „Am încercat să aducem legile mai aproape de dvs, căutînd să vă ajutăm şi sprijinim în toate demersurile pe care le-aţi făcut faţă de Primăria Olteniţa”

Daniel Sandu, preşedintele Partidei Romilor- Călăraşi afirmă: „Să fim mândri şi să ne păstrăm tradiţia. Nu trebuie să ne fie ruşine că suntem romi. Noi suntem cetăţeni români. Majoritatea ştiu că negri au fost sclavi în America, iar noi am fost sclavi în România. Suntem oameni oneşti, suntem muncitori.”

Dumitrache Florin de la Liceul „Neagoe Basarab” Olteniţa a citit mesajul deputatului Nicolae Păun cu privire la dezrobirea romilor. Mesajul deputatului Păun scoate în evidenţă regimul romilor şi transmite celor prezenţi în sală că în ultima sesiune parlamentară a iniţiat un proiect de lege, prin care ziua să fie recunoscută oficial pe teritoriul ţării noastre ca ziua dezrobirii romilor, pentru recunoaşterea celor aproximativ 500 de ani de robie a romilor în Ţările Române.

A fost de asemenea prezentat un scurt istoric al Organizaţiei Romilor Pro-Europa. Au fost exemplificate valorile culturale şi artistice sau literare ale lumii, de origine romă, printre care Ion Budai Deleanu, Charlie Chaplin, sau Johnny Răducanu .

Mai mulţi elevi romi ce s-au remarcat la învăţătură sau concursuri, au primit diplome din partea organizatorilor. De asemenea, actuali studenţi romi au fost recompensaţi prin diplome. Cel care i-a nominalizat pe elevi şi studenţi a fost preşedintele Partidei Romilor-aripa tânără- Fănel Petrescu.

Preşedintele Partidei Romilor pe judeţul Călăraşi, Radu Maier, prezintă situaţia romilor: „Numai anul trecut am dat 138 de recomandări la facultate. Avem la ora actuală 4 doctori de-ai noştri la Iaşi, avem studenţi de-ai noştri care merg la toate facultăţile. Pentru ei ne luptăm. La momentul de faţă romii au evoluat foarte mult. Romii sunt egali cu românii. Pe 18 februarie la ora 15,00, la Călăraşi, am avut acelaşi lucru şi am avut toate compartimentele invitate… Noi ţiganii nu am vrut averi. Am vrut să avem pe masa noastră pâine asigurată. Vin cu un mesaj mare: să ne găsim lunar peste tot, să ne vorbim de problemele noastre, să ne vedem de cultura noastră, să ne vedem de lucrurile pe care le avem şi în momentul când persoana respectivă a venit să discute cu noi să ştim ce-i spunem. Aveţi mare încredere în noi şi noi vom fi lîngă voi.”

După mulţumirile adresate organizatorului evenimentului, Fane Petrescu, de cei prezenţi, programul a continuat cu momente artistice.

La 20 februarie 1856 a fost promulgată Legea pentru desfiinţarea robiei în cazul ţiganilor particulari, aflaţi în proprietatea boierilor, un document, în care termenul folosit era ţigan, şi nu rom. Dezrobirea ţiganilor a fost o componentă importantă a modernizării sociale a principa­te­lor române, fiind prima mare re­for­mă socială a principatelor. Cea mai timpurie atestare documentară privind existenţa ţiganilor pe teritoriul ţărilor române datează din 1385, într-un act emis de domnul Ţării Româneşti Dan I, care dăruieşte Mă­năs­tirii Tismana mai multe posesiuni, printre care şi 40 de sălaşe de ţigani. În Moldova, ţiganii sunt amintiţi prima dată în 1428, când Alexandru cel Bun dăruieşte Mănăstirii Bistriţa 31 de sălaşe de ţigani şi 12 bordeie de tătari. De asemenea, mai sunt amintiţi ţiganii mănăsti­rilor Visnevati (1429) şi Moldoviţa (1434).

În Transilvania, prima informaţie despre prezenţa ţiganilor se referă la Ţara Făgăraşului. În timpul lui Mircea cel Bătrân, boierul Costea stăpânea satele Vistea de Jos, Vistea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos, precum şi 17 ţigani de cort.

În ceea ce priveşte sosirea ţiganilor pe teritoriul ţărilor române, istoriografia română re­pre­zentată de Nicolae Iorga, dar şi de alţi istorici români, face referire la faptul că ţiganii au venit în principatele române o dată cu invazia mongolă din 1241-1242.

Laura Suzeanu

Comentarii

  1. M, Cosmin spune:

    editat de admin – va rugam sa completati asa cum se cere in campurile obligatorii (nume si prenume REAL + numar telefon REAL)