Compania indiană Transdanube Industries continuă lucrările de investiții la Oltenița

În şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul lunii aprilie s-a vorbit despre investiţia de la fosta turnătorie Olteniţa, care a fost întreruptă pentru o scurtă perioadă de timp. Gheorghe Săvulescu, unul din administratorii firmei Transdanube Industries din România împreună cu Tomaso Serano, director executiv al companiei, au venit la şedinţă, pentru face o prezentare actuală a investiţiei Transdanube de la Oltenița. Directorul Săvulescu este cel are a vorbit consilierilor şi Executivului Primăriei, convingându-i pe cei prezenţi că zvonurile vis a vis de renunţarea companiei Transdanube de a mai investi la Oltenița nu au o bază reală. Gheorghe Săvulescu a recunoscut că firma întâmpină foarte multe greutăți, atât cu întârzierea proiectanților din București, cât și cu Transelectrica. Cei de la Transelectrica le-au pus o mulțime de condiții referitor la linia Mostiștea-Oltenița. Directorul Săvulescu prezintă viitoarele construcţii, dar şi paşii ce urmează în desfăşurarea investiţiei,arătând avantajele prezenţei investiţiei la Olteniţa pentru primărie. Săvulescu spune că cei 20 de ha de teren nu sunt suficienţi pentru ceea ce se va construi la fostul Turol. De aceea, aceştia şi-au epxrimat interesul să partice la licitaţia terenului de aproape 14 ha din vecinătatea celui deţinut. Directorul Transdanube România cere consilierilor olteniţeni o analiză mai atentă a preţului de vânzare a terenului, în aşa fel încât să existe o înţelegere avantajoasă reciprocă. La finalul expunerii, directorul Gheorghe Săvulescu îi asigură pe consilieri de seriozitatea companiei, cerându-le să facă abstracție de culoarea politică atunci când o investiție privește interesul unui oraș.

Primarul Costinel Milescu a făcut o remarcă la cele transmise de reprezentanții Transdanube, dar și pe marginea speculațiilor făcute.

Tomaso Serano este fostul vicepreşedinte al firmei Danieli din Italia, firmă cu care Transdanube Industries va colabora în cadrul acestei investiţii.

ascultă înregistrarea

Citeste si Afacerea Transdanube Industries “explodează” din plin pentru punerea pe picioare a investiţiei la Olteniţa
Laura Suzeanu

Comentarii

  1. marin barbu spune:

    In legatura cu conditiile puse de TRANSELECTRICA sunt niste conditii reale,care vor proteja toti consumatorii casnici din Oltenita si din comunele alaturate!Acesti investitori, pentru a putea avea consumul de energie cerut,si nu este adevarat LEA Mostitsea-Oltenita nici nu exista!,exista LEA Mostistea care ajunge la statia electica de la Filatura Oltenita iar alimentarea TRANSDANUBE se va face din statia electrica de la iesirea spre CL,ar trebui sa aiba alimentare direct din st el Mostistea unde exista Autotransformator 220/110kV .In cazul in care,si o sa obtina avizul de alimentare, cum vor ei,fara a face nicio investitie majora ,practic ei se folosesc de LEA existente ,o sa vedem cu toti de ce specialisti din domeniu,erau de alta parere!si stunci nu trebuie sa mai injuram compania de electricitate ci pe cei care sub presiunea de a castiga bani cu orice scop,fara a tine cont si ceilalti ,inclusiv pe cei care promoveaza proiecte fara a se consulta cu specialisti daca ei nu prea au habar!PS.Pe SAINT -GOBAIN nu am fost in stare sa i oprim in Oltenita !!!!!Si toata lumea stie de ce au investit in Calarasi!!!!

  2. Sorin Anghel spune:

    Deci, n-am inteles nimic. E bine ca vin indienii astia cu nume italiene sa bage bani in Oltenita, dar de ce e lumea nemultumita? Care e problema? E rau ca vine cineva sa ne strice foametea? Comentariul asta cu electrica m-a ametit. Au de unde trage curent electric sau nu au?

  3. Marian Spede spune:

    http://www.transelectrica.ro/PDF/Harta%20RET.pdf
    Dl. Marin Barbu are foarte mare dreptate, dacă necesarul de energie depășește capacitatea liniei, trebuie construită altă linie sau redimensionată actuala pentru a putea transporta mai multă energie.
    Altfel ne vom confrunta cu pene de curent, în cel mai fericit caz.

  4. cornelius calin spune:

    Doamne-Ajuta sa vina astia ca ar fi o gura de oxigen pt. orasul nostru!

  5. Gheorghe Vasile spune:

    Da, asa e! Frate proasta mai e lumea. Voi nu vedeti ca de 3 ani astia n-au facut altceva decat sa puna mana pe terenul ala din port unde au taiat halele alea de fier si le-au vandut. Au adus vreo cateva gramezi de pietris care stau acolo de vreo 2 ani ca sa vada lumea cat de ,,seriosi” sunt. Garantez ca dupa ce taie tot fierul vechi de acolo nu se va mai auzi nimic de ei. Pune cineva pariu cu mine ?

  6. …IN INDIENII ASTIA NU PREA VAD MARI SPERANTZE SI AM MAI POSTAT CANDVA ANUMITE COMENTARII PE ACEST SITE PRIVITOR LA ANUMITE INTERESE DE ALE LOR PRIN TZARA NOASTRA….DETZIN FOTOGRAFII CLARE DIN ZONA MUNICIPIULUI HUNEDOARA, UNDE CU ANI IN URMA, ACEEASHI RASA DE INDIENI AU DORIT SA INVESTEASCA IN ACEA ZONA ENORM DE MULTZI BANI, TOT IN ACEST DOMENIU, AU DEVASTAT TOT, AU VANDUT FIERUL, SI ACUM NU A RAMAS DECAT MUNTZI DE RUINE DE BETON SPART…NU IMI DORESC SA SE INTAMPLE SI PE LA NOI IN ZONA ACELASI LUCRU, SINCER SPUN ASTA….IN MUNICIPIUL ROMAN, JUD. NEAMTZ, SA INTAMPLAT LA FEL, MAI CUNOSC SI ALTE LOCALITATZI IN CARE UNA SA SPUS CA, SE VA INVESTI, SI ALTA AU FACUT…EU NU AM VAZUT NICIODATA PE ACEST SITE, VRE-UN NUME ORIGINAL INDIAN DE VRE-UN INVESTITOR, CI NUMAI NUME EUROPENE…ACUM VOR SA DEMONSTREZE CA LI SE BAGA BETZE IN ROATE , IN PRIVINTZA ASA ZISEI INVESTITII DE A LOR?… SAU PROFITA DE ANUMITE PORTZITZE PE CARE LE STIU, PENTRU A SE RETRAGE MISHELESTE, LASAND IN URMA ACEEASI DILEMA , PE CARE AU FACUT-O IN INTREAGA ROMANIE?!…FIER VANDUT DIN DARAMAREA FABRICILOR SI UZINELOR DE PE LA NOI, SI O GRAMADA DE MORMANE DE MOLUZ SI BETOANE SPARTE…SPER SA NU FIE ADEVARAT CEEA CE MI-A ARGUMENTAT CINEVA, ARATANDU-MI RUINELE CARE ZAC FARA SUFLARE DIN ZONA HUNEDOAREI, LASATE DE IZBELISTE DE ACEEASHI INVESTITORI INDIENI, ASA ZISHI MULTIMILIARDARI IN LUME….CAND S-AU ANGAJAT SA CLADEASCA LA OLTENITZA O NOUA TURNATORIE, NU CUNOSTEAU SI CERINTZELE FABRICII PRIVIND NEGESARUL DE ENERGIE ELECTRICA PENTRU FUNCTIONAREA EI, NU AU VENIT CU PLANURI SI PROIECRE PE HARTIE, SAU ACUM VOR SA DEA INAPOI SI SA CAUTE O ALTA LOCATZIE DIN TZARA , SPRE A FI DIN NOU DEVASTATA, RUINATA, IN SCOPURI DOAR DE INTERES PERSONAL, SI ANUME , DOAR IN RECICLAREA METALELOR FEROASE SI NEFEROASE?…SPER SA NU FIE ASA SI NICI NU IMI DORESC ASTA, DORESC SA ISHI FINALIZEZE ACEST PROIECT SI SA CREEZE NOI LOCURI DE MUNCA PENTRU POPULATZIA ZONEI NOASTRE….OM TRAI SI OM VEDEA DACA SUNT SERIOSI SI SE TZIN DE CUVANT…

  7. MARIAN MARDARE (FACEBOOK) spune:

    Dezindustrializarea Romaniei, croita de investitorii strategici…Primele masuri de dezindustrializare a Romaniei au apartinut in exclusivitate autoritatilor, care prin institutia privatizarii au transformat mare parte din fabricile existente in afaceri imobiliare.
    Nu trebuie sa ai prea multe stiinta de carte ca sa constati, numai la nivelul Bucurestiului, ca pe locul fostelor platforme industriale (unele considerate de inalta tehnologie la vremea respectiva) au rasarit intregi ansambluri rezidentiale sau cladiri de birouri, ramase aproape pustii in momentul de fata.
    Cumparate pe nimic de la marinimosul stat roman, fostele citadele ale industriei comuniste au disparut ca prin farmec, trezindu-ne peste noapte din producatori in mari importatori, inclusiv de bunuri pe care le puteam realiza foarte bine si la noi in tara. Nu mai producem tractoare sau camioane, dar nici aspiratoare sau masini de spalat.
    Peste toata aceasta batjocura, ne-am bucurat totusi ca ne-a mai ramas ceva, chiar daca si acest ceva a fost dat pe mana unor asa zisi investitori strategici. Ei, stimati cititori, a venit si randul respectivilor investitori sa lichideze ceea ce au cumparat pe nimic in Romania, caci, criza economica le ofera un motiv suficinet de solid pentru a nu-si respecta angajamentele.
    Statul neputincios nu are insa grija lor, pentru simplu fapt ca asa zisele privatizari de interes strategic nu le-a facut nici Boc, nici Pogea sau Basescu. In plus, conditiile de la momentul privatizarii nu ne erau tocmai favorabile, iar salvarea intreprinderilor industriale nu era oricum la indemana guvernului.
    Cu aceste argumente nu avem altceva de facut decat sa alergam dupa cai verzi pe pereti. Sa trecem insa la un exemplu concret.
    Sidex Galati, simbolul siderurgiei romanesti moderne, a intrat, in urma cu opt ani, pe mana magnatului indian Lakhsmi Mittal. Pentru « efortul » de a prelua cel mai mare combinat siderurgic din aceasta parte a Europei, magnatul s-a angajat sa plateasca statului roman, atentie, 70 de milioane de dolari.
    Ulterior nu a achitat decat vreo 50 de milioane de dolari, ba dimpotriva a si incasat de la stat vreo 25 de milioane de dolari, in urma unui proces international pe care Sidex l-a pierdut cu una din firmele capusa, cu care colabora inainte de privatizare.
    Nu-i bai, ne-am zis noi, important era ca Sidex sa nu moara, iar pierderile de milioane de dolari ce le inregistra sa dispara odata cu privatizarea.
    Prin comparatie, amintim ca Ucraina a vandut, un an mai tarziu, un combinat siderurgic asemanator celui de la Galati cu vreo patru miliarde de dolari.
    Ce-i drept, pierderile au disparut, pentru ca primul lucru pe care l-au facut indienii dupa preluarea combinatului a fost eliminarea sutelor de firme ce-l capuseau. O sa va spunem si ce a primit investitorul strategic pentru aceasta operatiune mareata.
    In nu mai putin de trei ani de la preluare, indienii de la Mittal (deveniti ulterior ArcelorMittal Steel), au scos deja de la Sidex profituri de zeci sau sute de milioane de dolari, aproape exclusiv pe seama exploatarii la capacitate maxima a instalatiilor.
    Piata internationala a otelului le-a fost cat se poate de favorabila si momentul nu trebuia pierdut.
    Iata insa, a venit criza, bat-o vina, otelul si-a pierdut din pręt iar cererea de piata s-a redus si ea considerabil. Un motiv suficient de intemeiat pentru ArcelorMittal de a-si pune problema transformarii Sidex dintr-un gigant siderurgic intr-un fel de fabrica de otel, cum s-a intamplat si cu celelalte combinate siderurgice din Romania, de la Hunedoara, Resita sau Calarasi.
    Pentru ca nu putem sa intram in prea multe detalii de natura tehnica amintim doar ca patronii indieni au decis inchiderea Uzinei Cocsochimice, ceea ce anticipeaza trecerea productiei de la fluxul integrat la fluxul electric.
    Veti spune ca este o masura de eficientizare a combinatului. Nici pe departe. Fluxul electric, adica producerea otelului cu ajutorul unor convertizoare inseamna o capacitate mult mai mica de productie si anticipeaza chiar o inchidere definitiva a combinatului.
    La ce bani au dat pe el si la ce bani au scos avantajul este nemijlocit de parte indienilor. In plus, desfiintarea Uzinei Cocsochimice echivaleaza si cu asigurarea materiei prime pentru otelariile electrice. Altfel spus, fierul vechi care rezulta dintr-o parte devine tocmai bun de topit in alta parte. Cand se termina, la revedere. Doi iepuri dintr-o lovitura.
    Ce face statul roman vazand ca una dintre cele mai importante unitati economice din tara este pe duca ? Nimic, caci, la fel ca in cazul altor privatizari strategice, contractul de privatizare este beton pentru indieni si simpla maculatura pentru partea romana.
    Lucrurile nu se opresc insa aici. Indienii de la ArcelorMittal s-au angajat la privatizare sa investeasca la Sidex 350 de milioane de dolari in modernizare. Din aceasta suma, aproape 100 de milioane de dolari urmau sa mearga catre Uzina Cocsochimica, iar termenul scadent a inceput deja sa curga. Ca sa scape de respectiva investitie, indienii au preferat s-o taie. Si nimeni nu zice nimic.
    Ca sa ajunga la aceasta performanta, Laskhmi Mittal a obtinut de la statul roman (prin contractul de privatizare) stergerea datoriilor combinatului, in valoare de 600 milioane dolari, dar si o serie de facilitati la plata impozitului pe profit (scutire de plata pe o perioada de cinci ani) si scutire la plata obligatiilor catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, pe o perioada de trei ani. De asemenea, tot statul roman a pompat in Sidex, pana la privatizare, 1,1 miliarde de dolari sub forma ajutorului de stat.
    Ca sa tina isonul indienilor si sa-si dovedeasca imbecilitatea pana la capat, statul roman se mai si angajeaza sa livreze gaze naturale si energie electrica ieftina celor de la ArcelorMittal, sub nobila deviza de a salva locurile de munca. Numai grija asta nu o are investitorul strategic, care nu stie cum sa puna lacatul mai repede pe emblemea siderurgiei romanesti. Sa vedem cine urmeaza….SURSA..gandeste.org…..INTERESANT…

  8. doru aprozeanu spune:

    Buna ziua acelor care isi fac timp …pentru Oltenitza.
    Asa ma recomand nascut,crescut si lansat in Oltenitza.
    Dar ce cauta un SRL cu 24 de angajati si o cifra de afaceri de 25.000 de euro,putin mai mult decat ma cheltui anul trecut cu activitatile sportive de masa de la firma la care lucrez de 20 de ani.
    Laura de trei seri ma incanta siteul, ma provoaca discutiile,imi place cum gestionezi si moderezi discutiile.
    Dar este nevoie de un jurnalist de investigatie.
    Traim intr um mediu transparent cu investitii transparente.
    Atentie nu incerc sa polemizez.Doar sa atrag atentia asupra unor afaceri care mai presus de toate implica banii oltenitenilor.Si nu sunt putini.
    In interventia urmatoare o sa incerc sa aduc date noi despre „ïnvestitia” Transdanube .
    http://www.firme.info/transdanube-industries-srl-cui18518685/

  9. Gheorghe Vasile spune:

    Investitorii astia de 3 lei ridichii or fi interfata vreunui ales local de-al nostru ? Cred ca cifra aia de afaceri de 25 000 lei ( cam jumatate din cat costa masina mea ) pe care o are acest ”concern international” cu 24 angajati infiintat in anul 2006 si cu sediul pe terenul din port dat de primaria noastra provine din fierul vechi de la halelea alea taiate si vandute. Eu cred ca nu-i problema ca poate creste, daca continua sa mai vanda din fierul vechi de pe acolo. Apoi dupa ce termina cu fierul, cred ca terenul ”il va vinde pe degeaba” vreunui ales local de-al nostru. Minunat nu?

  10. Gheorghe Vasile spune:

    Prin India pe acolo o curge vreo Dunare de si-au pus numele ”concernului” Transdanubius Industries ?
    Prin India pe acolo or fi locuitori cu nume de italieni, asa cum este numele presedintelui consiliului de administratie al acestui SRL ? Auzi CONSILIU DE ADMINISTRATIE !! Imi vine sa rad. Pai daca toti angajatii sunt 24 atunci in CONSILIUL DE ADMINISTRATIE cati sunt?
    Dar de ce este SRL daca este companie indiana? Sa fie oare presedintele consiliului de administratie vreun roman de-al nostru care si-a schimbat numele? Sa fie vreun interes din partea vreunui ales local de-al nostru? Nu cred…ca sunt cinstiti si se gandesc intai la binele locuitorilor si nu la al lor.

  11. antonio punto spune:

    Stimate d-le Gheorghe Vasile , vad ca sunteti extrem de frustrat si nu inteleg de ce . In primul rand fiind o societate romaneasca cu capiatal strain , e si normal sa fie un SRL asa e in toata lumea , in al 2 lea rand TRANSDANUBIUS este o firma locala , compania ” indienilor ” este TRANSDANUBE , daca cititi reportajul , in cazul in care aveti putin habar de limba romana ( nu este obligatoriu ) , ” indienii ” sunt investitorii , ” italienii ” …unul este directorul general , ceilalti sunt firma care va ridica constructia , in ce priveste numarul angajatilor …nu trebuie sa ai 1000 sau mai mult , si cu putini pentru inceput se poate face treaba .
    Masina dvs la jumatate din suma amintita , presupun ca are numere de Bulgaria si ITP-ul expirat .
    Gramezile de pietris au ramas in urma detonarii celor 2 turnuri .
    in ce priveste pariul , eu pot sa il fac cu dvs …dar eu il vad in felul urmator :
    daca aceasta companie incepe sa construiasca , dvs parasiti orasul Oltenita definitiv ….punem pariu ?

  12. […] şi-a anunţat anterior intenţia de a construi o oţelă­rie în Olteniţa, potrivit zf.ro si olteniteanul.ro. Indienii sunt cunoscuţi la nivel internaţional prin grupul Afri­can Industries, cu o prezenţă […]