Săptămâna Educaţiei Globale a fost aniversată la Olteniţa de Clubul Elevilor şi partenerii săi

Clubul Elevilor Olteniţa a marcat „Săptămâna educaţiei globale“ printr-o serie de acţiuni educative, organizate cu elevii cercurilor din cadrul instituţiei. Activităţile au debutat săptămâna trecută de miercuri, 16 noiembrie. În cadrul aniversării Educaţiei Globale au avut loc mese rotunde, vizionări de filme documentare cu prezentările cercului foto-cineclub, prin aceste filme urmărindu-se inclusiv popularizarea activităţilor în rândul elevilor. De asemenea, au avut loc dezbateri legate de Uniunea Europeană, cum influenţează viaţa românilor în particular şi cum este privită ţara noastră în cadrul Comunităţii Europene.

Copiii au vizitat Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa. Elevii au aflat amănunte despre cercetările şi descoperirile în materie de arheologie, tot aici ei putând vizita şi expoziţia de artă fotografică de la parterul muzeului, dedicată zilei patrimoniului aniversată anul acesta şi la Olteniţa.

Săptămâna aniversării Educaţiei Globale s-a încheiat cu un program artistic, intitulat Festivalul „Alizee”. Acesta a avut loc sâmbătă, 19 noiembrie, în Sala Mare a Primăriei Olteniţa, începând cu ora 13,00. Programul a fost susţinut de copii ai Palatului Naţional de Copii din municipiul Bucureşti, Palatelor de Copii din Slatina, Călăraşi, Piteşti, şi de la Cluburile de elevi din Olteniţa şi două sectoare din Bucureşti. Oaspeţii au declarat că s-au simţit foarte bine la Olteniţa, în compania gazdelor. Cei sosiţi din alte oraşe au fost primiţi la Grupul Şcolar “Nicolae Bălcescu”, unde li s-au oferit cazare şi masă. Seara, toţi elevii au avut program de discotecă.

Parteneri ai Festivalului Alizee au fost Primăria Olteniţa şi Agenţia Judeţeană „Sportul pentru Toţi” Călăraşi, iar premiile au fost oferite de Federaţia Română de Sport.

Laura Suzeanu

Comentarii

  1. Ionescu Dan Lucretiu spune:

    Anca Florea
    prietena mea Cristina Wierschen mi-a trimis aceasta poveste.reala.uluitoare.. SECRETUL FINLANDEZILOR De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina? 07:45 – Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute.

    Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri. 09:15 – Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara .

    Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu „scump” din Spania.

    Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cite un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.

    Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita. 12:00 – Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 16:05 – Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic.

    Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu. 18:30 – Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun. 20:15 – Temele si la culcare.

    Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. – „Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”. – Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. „Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”. – Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii).

    Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu. – Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. – Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. – Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: „Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”. – Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, „pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”. Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. – „Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute.

    Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta. – „Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.” Da, dar exista un secret: Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!

  2. Ionescu Dan Lucretiu spune:

    BUNA SEARA !

    UN PRIETEN RUGBYST SI FOST INTERNATIONAL IMI SPUNEA ASTAZI DUPA CE A CITIT SI EL ACEST MATERIAL CA IN ROMANIA 2011 , cine nu stie sa scrie si sa citeasca, arte sanse sa ajunga in Parlament …….cine nu stie sa scrie si sa citeasca, arte sanse sa ajunga in Parlament …….cine nu stie sa scrie si sa citeasca, arte sanse sa ajunga in Parlament …….NO COMMENT