Profesorul Nicolae Mavrodin lansează la Olteniţa o carte istorică cu previziuni de evenimente

Luni, 6 august, la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa a avut loc acţiunea de lansare a cărţii „Ce s-ar fi întâmplat…daca…?”

La câteva luni după ultima carte a sa, profesorul Nicolae Mavrodin se pare că a dorit să trateze un astfel de subiect, incitant pentru mulţi, din cauza faptului că istoria unui popor este relativă. Din punctul de vedere al istoricilor, evenimentele ce se succed de-a lungul timpului într-o ţară au diverse ecouri şi urmări mai târziu, ele influenţând aproape toate domeniile vieţii unui popor.

„Ce s-ar fi întâmplat…daca…?” de Nicolae Mavrodin

În prezenţa câtorva oameni de cultură din Olteniţa şi profesori, Nicolae Mavrodin a oferit o succintă prezentare a cărţii sale: „Scrierea acestei cărţi mi-a fost inspirată de o serie de evenimente din istoria românească şi cea universală, care ar fi putut să schimbe faţa omenirii, dacă ele s-ar fi întâmplat altfel decât au avut loc. Am început cu un eveniment din preistorie, acea glaciaţiune care a dus la dispariţia animalelor preistorice. Mi-am pus problema cum ar fi arătat pământul dacă nu ar fi existat cea de-a treia glaciaţiune, când, acum 10.000 de ani au dispărut aceste animale care populau pământul şi erau gigantice. M-am gândit ce s-ar fi întâmplat dacă ostaşii lui Cezar care erau mai puţin şcoliţi faţă de comandantul lor, nu ar fi incendiat după o noapte de chefuri prelungi, biblioteca din Alexandria, care adăpostea aproape 1 milion de cărţi care înmagazinaseră toate cunoştinţele culturale ale omenirii, din cele mai vechi timpuri până în acel moment. Ce s-ar fi întâmplat dacă Dacia nu ar fi fost cucerită de Traianus?” spune profesorul Mavrodin. Acesta declară celor prezenţi la evenimentul cultural că a mai abordat printre altele subiectul Transilvaniei, dar şi un aspect legat de cel care a făcut unirea celor 3 Ţări Româneşti, Mihai Viteazu.

Autorul cărţii a tratat si o altă latură a perioadei lui Napoleon Bonaparte, a vorbit despre perioada lui Avram Iancu, a dat câteva indicii privind anumite secvenţe din viaţa lui Alexandru Ioan Cuza, dar s-a referit şi la contemporaneitate, începând cu ţinutul românesc. Astfel, a comentat revoluţia din 1989,  făcut câteva trimiteri la destrămarea fostei Iugoslavii, probleme legate de Ţările Arabe, dacă n-ar fi căzut regimurile dictatoriale, cum ar fi evoluat ele în continuare. În final, autorul s-a oprit puţin şi asupra destinului României.

Câţiva dintre cei care au asistat la acţiunea de luni au dorit să-şi exprime câteva opinii. Printre aceştia s-au aflat Paul Amu, profesorii Florin Sofian, Gheorghe Dumitraşcu, dar şi George Neacşu, avocat Ştefania Eremia, Niculae Pârşe.

“Cartea este interesantă chiar din titlu iar dacă meteorologii nu pot face nişte previziuni pentru ce se întâmplă pentru 2-3 zile, e greu şi chiar riscant să faci unele predicţii. De exemplu, ce s-ar fi întâmplat cu fenomenele din era glaciaţiunii. Discutăm tot mai mult graţie efectului de seră. Vedeţi că asemenea caniculă nu am mai avut de mulţi ani. Institutul Meteorologic dacă ar fi avut nişte date statistice, ar fi putut face comparaţii cu cine ştie câte secole în urmă. Este destul de complicat dai răspunsul la asemenea întrebări. Lumea a rămas pe loc cu cel puţin 500 de ani pentru că Biblioteca din Alexandria a ars. Ce s-ar fi întâmplat dacă Napoleon ar fi câştigat la Waterloo. Cine ştie? Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat Karl Marx, Friedrich Engels, apoi Lenin şi cu criminalul lui următor Stalin. Sunt lucruri la care răspunsul e greu de dat. Să te încumeţi să dai răspunsul la asemenea întrebări nu e nici simplu nici uşor…” spune printre altele Paul Amu, un pensionar autodidact, prezent la toate acţiunile culturale din Olteniţa. Acesta a dezvoltat pe tema cărţii mai multe teme. La final, Paul Amu l-a felicitat pe autor pentru premoniţii şi lucrare.

“Subiectul este nu numai interesant, dar şi incitant. Se pun numeroase întrebări la care multe răspunsuri au fost date, sau fraze a răspunde într-un alt fel. Ştiţi foarte bine că fiecare avem un alt punct de vedere şi când ni-l exprimăm apare altcineva care spune “Nu. Acesta este punctul tău de vedere, dar al meu diferă de al tău. Dacă nu ar exista aceste controverse, istoria ar fi ternă, viaţa noastră poate ar fi şi ea la fel de ternă şi sigur aceste confruntări nu neapărat la nivel fizic ci la nivel intelectual, mental, psihic ne fac să mergem mai departe chiar cu suişuri, coborâşuri şi aceasta este în viaţa noastrtă ceva benefic. Referitor la carte, acolo sunt evidenţiate foarte multe personalităţi dar să ştiţi că există un echilibru şi în natură şi în viaţa socială şi când acest echilibru este stricat, apar forţe care încearcă să-l refacă. Poate că tocmai de aceea Hitler nu a ajuns să se fotografieze sub zgârie nori, poate că de aceea Napoleon nu a ajuns unde ar fi vrut să ajungă, pentru că acest echilibru cu toate că am vrea noi sau nu, se păstrează. Revenind în contemporaneitate şi în spaţiul nostru  naţional, sunt foarte multe controverse referitoare la perioade ale istoriei noastre. Noi avem probleme într-un fel sau altul cu teritoriile care au fost în afara spaţiului central, care au fost, nu ştiu dacă este termenul cel mai fericit “subjugate” de celelalte două imperii şi această dominaţie a lor şi-a pus într-un fel sau altul amprenta. De aceea există şi acum diferenţe. Şi totuşi suntem unul din popoarele cel mai unitare, având în vedere cultura, limba, obiceiuri, tradiţii care din păcate incep să se strice din ce în ce mai mult în lumea contemporană de astăzi. Şi fac o mică o divagaţie: văzui la televizor foarte mulţi drept credincioşi care s-au dus astăzi la nu ştiu ce mânăstire (pe 6 august de sărbătoarea “Schimbarea la Faţă”) şi de-aseară au încins grătare, jocuri, manele şi mai ştiu eu ce. E şi asta probabil o interpretare intereasantă a unei zile de sărbătoare.” spune prof. de istorie Florin Sofian.

La Editura Detectiv Art din Bucureşti unde Nicolae Mavrodin a tipărit cartea, i s-a propus acestuia un premiu din partea Academiei Române. Oferta a fost lansată de un scriitor al Academiei, după ce acesta împreună cu alţi colegi de-ai săi, aflaţi la editură, au văzut şi ulterior au citit cartea profesorului Nicolae Mavrodin.

Laura Suzeanu