Cuvioasa Parascheva sărbătorită cu cinste şi bucurie de preoţi şi credincioşi

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi totodată Hramul Bisericii din curtea cimitirului Mihai Bravu din municipiul nostru a devenit în ultimii ani o manifestare creştină de amploare pentru zona Olteniţei. Cu această ocazie la biserica ce-i poartă numele ajung sute de creştini, ce doresc să se închine la racla cu Veşmântul Sfintei Parascheva, adus de la Catedrala Mitropolitană Iaşi în anul 2004 de părintele paroh de atunci Ionel Enică.

La sfârșitul slujbei, credincioşii din Olteniţa sau cei veniţi din alte părţi au avut posibilitatea să aducă cinstire veșmântului Sfintei Parascheva, primit ca dar din partea Mitropoliei Moldovei.

La slujba de cinstire a Cuvioasei au participat mai mulţi preoţi invitaţi de organizatorul şi preotul paroh al bisericii Daniel Ciobanu. Este vorba de părintele George Baciu de la parohia Crivăţ, părintele Adrian Postolea de la parohia Chirnogi, părintele Fănel Burulean de la parohia Stupinele, părintele Gheorghe Saroş de la parohia “Sfântul Nicolae” Olteniţa nord, apoi părintele Ionel Enică.

După slujbă, credincioşii dar şi alţi preoţi din parohiile olteniţene au fost chemaţi să participle la o agapă frăţească în curtea bisericii. După mese, ceea ce a rămas din bucatele gătite a fost oferit spitalui Olteniţa, după cum a dorit părintele Daniel Ciobanu.

Acesta şi-a oferit sprijinul în organizarea unei campanii umanitare organizată pentru doi copii bolnavi, ce au nevoie de bani pentru tratament şi operaţie.

La 14 octombrie, în fiecare an, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În chip deosebit ea este cinstită în Moldova, întrucât de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi. Se spune că este bine să ne aducem aminte de ziua sfintei şi să ne rugăm direct la racla sfintei în această zi, iar sfânta Parascheva se va ruga la rândul său pentru noi în faţa lui Dumnezeu. Dacă nu putem ajunge la Iaşi, este bine să mergem în orice biserică şi să ne rugăm pentru sănătatea şi binele nostru şi al familiei noastre, dar şi pentru iertarea păcatelor celor dragi care nu mai sunt lângă noi.

Olteniţenii dar şi credincioşii altor localităţi apropiate municipiului au bucuria şi cinstea să se închine la moaştele Sfintei Parascheva în biserica ce poartă hramul acesteia din strada Mihai Bravu.
Puţini dintre credincioşi cunosc faptul că veşmintele Sfintei Parascheva poartă o broderie specială. Preoţii spun că moaştele Sfintei de la Iaşi sunt îmbrăcate după ritualuri bisericeşti, la care iau parte doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Însă şi mai puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poartă şi un blestem ce datează din anul 1641. Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze, spun preoţii de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participă doar câţiva preoţi ai Mitropoliei. Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: “blestemat să fie cel care va împrăştia vreodata Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Sfânta Parascheva este ocrotitoarea celor aflaţi în nevoi, “dăruitoarea” celor în necaz, a celor care îşi deschid sufletul în faţa moaştelor sale sau veşmântului său sfânt şi se roagă cu sinceritate şi credinţă. În folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri care ajută tinerele să se căsătorească cu cel hărăzit de Dumnezeu, care înlesneşte naşterea femeilor căsătorite şi ia sub aripa sa protectoare animalele sălbatice.

Viaţa Sfintei Parascheva

A trăit în secolul al XI-lea şi s-a născut în oraşul Epivat (Epibatos), situat la malul Mării Marmara, în Tracia, într-o familie de proprietari de pământ bogaţi. Încă de tânără, Parascheva a decis să ducă o viaţă austeră, în spiritul religiei, chiar dacă părinţii ei s-au opus. Dintr-un gest de nesfârşită mărinimie, Cuvioasa Parascheva şi-a dat toate hainele sale preţioase oamenilor săraci din Constantinopol şi s-a retras la mânăstirea Maicii Domnului din polisul grecesc Heracleea Pontis. Şi-a petrecut aici cinci ani, după care, în urma unei viziuni pe care a avut-o, a decis să se îndrepte către Ţara Sfântă. Urmând sfaturile din viziunile sale, Cuvioasa Parascheva vizitează Ierusalimul, apoi poposeşte o vreme la o mânăstire din deşertul Iordanului. Pe când avea doar 25 de ani, se întoarce la Constantinopol şi se stabileşte în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Katikratia, unde-şi petrece ultimii doi ani din viaţă. La 27 de ani, Cuvioasa Parascheva trece în nefiinţă.

Laura Suzeanu