VIDEO * Olteniţenii au primit sâmbătă seara Lumina Sfântă a Învierii

Învierea Domnului este considerată temelia bisericii, evenimentul fiind relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos.
Sâmbătă seară, mii de credincioşi au participat la slujbe religioase dedicate Învierii Domnului la toate cele şase biserici din Olteniţa. Oamenii au ieşit cu mic cu mare pentru a lua lumină şi au ascultat vestirea învierii lui Hristos cu lumânările aprinse, după care o parte s-a îndreptat spre alte puncte de atracţie, fie acasă, fie în alte locuri, pentru ca după ora 3,30 să se adune cu scopul de a primi pâinea cu vin sfinţită de preoţi împreună cu peşte prăjit, brânză şi ouă. Tradiția spune că paștile, pâinea sfințită cu vin se mănâncă dimineața, înainte de micul dejun și după ce se rostește rugăciunea ”Tatăl Nostru”. Pâinea sfințită și vinul pe care creștinii le duc acasă reprezintă trupul și sângele Domnului.
La biserica din centrul municipiului ce poartă hramul “Sf. Nicolae” cei trei preoţi şi diaconul bisericii au oferit o slujbă frumoasă de Înviere în timpul căreia, aşa cum se întâmplă în fiecare an la sărbătoarea de Paşti, preoţii au spus enoriaşilor “Hristos a Înviat!”, credincioşii au răspuns “Adevărat a Înviat!” După ce au luat Sfânta Lumină şi s-au asigurat că nu se va stinge, o parte din creştinii veniţi la biserică au asistat la singura slujbă de peste an care se oficiază la miezul nopţii şi despre care preoţii spun că este foarte puternică. Unii olteniţeni nu au uitat să îşi ia cu ei şi coşurile pline cu bunătăţi, ce au fost stropite cu aghiazmă la finele slujbei de către preoţi.
“Hristos a înviat din morţi!/Cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte;/Viaţă dăruindu-le”, au cântat preoţii. Sâmbătă spre duminică a fost noaptea în care au venit în casa Domnului şi cei despre care se spune că vin “din an în Paşte”.
“Pentru mine Lumina Învierii înseamnă lumina sufletului meu. E cel mai înălţător sentiment pe care îl poate trăi un credincios. Pentru câteva ore îmi bucur sufletul şi trăiesc pur şi simplu aici. Uit de toate greutăţile de zi cu zi, de viaţa haotică din afara acestei curţi” spune plină de emoţie o tânără.
“Eu nu mai rezist să stau la toată slujba. Când eram mai tânără stăteam, acum am obosit. Duc Lumina acasă, mă uit la televizor la slujbă şi apoi, când spune preotul că ţine cuvântarea, mă întorc să iau Paştele” ne lămureşte o bătrânică.

[slideshow id=18]

 

Prin Înviere, Hristos a confirmat prorociile Vechiului Testament

După trei zile de la punerea Sa în mormânt, Hristos a Înviat, ca o confirmare a prorociilor Vechiului Testament, că El este Mesia, fiul lui Dumnezeu. „Hristos a Înviat” este adevărul suprem pe care se sprijină învăţătura şi viaţa creştină, punând bazele creştinismului şi deschiderea Împărăţiei lui Dumnezeu, pentru toate neamurile de pe pământ. „Învierea lui Hristos este temelia credinţei creştine”, a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la slujba Învierii Domnului de la Catedrala Patriarhală. Patriarhul Daniel a explicat că „ultimul cuvânt nu este în mormânt, ci ultimul cuvânt asupra vieţii este Viaţa Veşnică, Cerească, Netrecătoare”, Învierea lui Hristos însemnând „biruinţa iubirii Lui smerite şi milostive asupra urii şi asupra invidiei, asupra trădării şi asupra fricii, asupra păcatului, asupra iadului şi asupra morţii”, „începutul unei alte vieţi, (…) nouă, veşnică, fără de moarte”.

Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viaţa pământească, ci începutul altei vieţi: viaţa veşnică, în care trupul omenesc nu mai este supus stricăciunii. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paşti: „Prăznuim astăzi omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi, veşnice”. Prin învierea lui Iisus din mormânt, Dumnezeu ne aduce aminte de suveranitatea Sa absolută asupra vieţii şi a morţii.

Învierea luiHristos-cea mai mare sărbătoare creştină

Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică sau Biserica Reformată. Data la care se sărbătoreşte Paştele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul, cu dată schimbătoare, legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu. Paştele diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (calendarul gregorian sau calendarul iulian). Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost adusă în România, sâmbătă seară, cu un avion special care a aterizat la ora 19.40 pe Aeroportul „Henri Coandă” din Capitală.
Darul cel mai mare care izvorăşte din Învierea Mântuitorului nostru este iertarea păcatelor. Fără iertarea păcatelor nu pot fi trăite celelalte daruri ale Învierii. Timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului, creştinii se salută cu mărturia pascală “Hristos a înviat!”, răspunsul fiind “Adevărat că a înviat!”

Se spune că în noaptea de Paşti se deschid cerurile – nu numai pentru ca Sfântul Duh să coboare peste credincioşi, dar şi pentru a le da acestora posibilitatea să se unească cu Domnul întru spirit. Este noaptea în care se pun dorinţe care li se vor împlini celor ce se roagă cu sufletul deschis. De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul predominant al acestei mari sărbători şi acestor zile înălţătoare.

Duminică, începând cu ora prânzului, în toate bisericile s-a oficiat a doua Înviere în mai multe limbi străine.

Laura Suzeanu