Raluca Surdu, despre implicare si antreprenoriat social

Asocierea este de departe baza unei societăţi democratice, a unui regim construit în jurul drepturilor şi libertăţilor indivizilor şi comunităţilor. Fie că este vorba despre asocierea cetăţenilor în iniţiative de schimbare a ceea ce instituţiile statului se dovedesc limitate (exemplul organizaţiilor non-guvernamentale), fie că este vorba despre asocierea liberă pentru realizarea de activităţi lucrative (societăţi comerciale), fie că este vorba pur şi simplu de asociere pentru activităţi ludice (excursii, petreceri, activităţi sportive), sau despre asocierea pentru preluarea deschisă şi transparentă a poziţiilor de decizie în stat (partidele politice), cultura asocierii este exerciţiul suprem pe care individul îl face în exercitarea acestor drepturi şi libertăţi pe care le are într-un regim democratic. Dar cum existenţa apei dintr-un lac sau râu nu face ca un individ din proximitatea acesteia să şi ştie să înoate, aşa şi existenţa unui cadru statal care respectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor, precum şi care are necesarul de instituţii aflate în echilibru de putere, nu face ca cetăţenii acestuia să se şi comporte în spirit democratic. Democraţia este un proces care emerge şi se susţine de jos în sus, de la o bază fundamentată pe piloane stabile – indivizii interacţionând unii cu alţii. Democraţia costa timp, energie, bani.

 

Un exemplu de bune practici în domeniul asocierii vine din zona economiei sociale, originară în scrierile economiştilor liberali francezi din prima jumătate a secolului XIX care urmăreau reconcilierea economiei cu moralitatea. „Mai mult ca oricând, astăzi, când încă ne luptăm cu efectele unei crize economico-financiare la nivel mondial, alăturarea economiei cu moralitatea este de mare actualitate”, declară deputata Raluca Surdu. „Doresc să felicit iniţiativa Institutului de Economie Socială, pionieri ai domeniului din România şi care organizează o serie de acţiuni de promovare şi susţinere a antreprenoriatului social. Am aflat cu mâhnire că la nivelul judeţului Călăraşi nu există astfel de iniţiative, în condiţiile în care nevoie de locuri de muncă există, antreprenoriatul social putând fi o sursă de creare a locurilor de muncă. În plus, din păcate, nici judeţul nostru nu stă foarte bine la incluziunea persoanelor încadrate în grupurile vulnerabile”.

Grupurile vulnerabile sunt identificate oficial ca fiind următoarele categorii: a) persoane cu dizabilităţi fizice şi/sau mentale; b) persoane provenind din familii numeroase sau monoparentale; c) persoane fără educaţie sau pregătire profesională; d) persoane toxico-dependente, după efectuarea tratamentului de dezintoxicare; e) victime ale violenţei în familie; f) persoane afectate de boli care le influenţează viaţa profesională şi socială; g) imigranţi, refugiaţi; h) persoanele beneficiare de ajutor social potrivit prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; i) persoane vârstnice definite în conformitate cu prevederile art.6, lit.bb) din Legea asistenţei sociale nr.292/2011; j) persoane care au depăşit vârsta de 50 de ani şi nu beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, dar nici a altei legi de protecţie socială; k) persoane care trăiesc în comunităţi izolate; l) persoane de etnie romă; m) victime ale traficului de persoane; n) persoane afectate de boli ocupaţionale; o) tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului; p) persoane eliberate din detenţie; q) persoane fără adăpost; r) şomeri de lungă durată, înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

 

Revenind la asociere ca încorporare a spiritului democratic, cităm ceea ce Institutul de Economie Socială a punctat în „Ghidul managerului de întreprindere socială”, preluând din Declaraţia asupra identităţii cooperatiste a Alianţei Internaţionale a Cooperativelor (International Cooperative Alliance):

 

„Cooperativele (asocierile, nota noastră) se bazează pe valori precum auto-ajutorare, auto-responsabilitate, democraţie, egalitate, echitate şi solidaritate. Conform tradiţiei fondatorilor, membrii cooperativelor cred în valorile etice de onestitate, deschidere, responsabilitate socială şi grijă pentru alţii.”

 

„Putem vedea cât de departe suntem noi românii, atât la nivel individual cât şi colectiv, de aceste valori si principii aplicabile zi de zi, în viaţa fiecăruia. Nu mai departe de zilele acestea am fost marcată de 2 episoade care m-au mâhnit. Primul, atunci când am asistat cu toţii la tragedia din Muntenegru în care au fost implicaţi cetăţeni români şi când am văzut mobilizarea şi reacţia muntenegrenilor din zona accidentului care au sărit în ajutor, fiecare cum a putut. Şi acum am în minte coada pe care au format-o la spitale pentru a dona sânge. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat la noi şi nu ştiu de ce, dar posibilul răspuns mă întristează nespus de mult. A doua situaţie este cea de la începutul acestei luni când, şi la Olteniţa, ca în multe alte oraşe şi sate ale României, cerul parcă s-a spart şi a plouat atât de mult încât apa a pătruns în casele oamenilor şi aşa năpăstuiţi. Nici măcar în faţa stihiilor naturii, nici măcar năpasta nu a sădit în oameni sâmburele valorilor şi principiilor de auto-ajutorare, auto-responsabilitate, solidaritate, implicare. Trist, foarte trist!” a concluzionat deputatul Raluca Surdu.

 

Raluca Surdu, deputat

Raluca Surdu, deputat

Cei care doresc să afle mai multe despre demersurile Institutului de Economie Socială pot accesa pagina de web a acestuia: www.ies.org.ro, iar cei interesaţi de relaţie dintre economie socială şi ocuparea locurilor de muncă pot identifica materiale utile, cercetări şi exemple de bună practică la secţiunea Ştiri/Seminariile IES: http://www.ies.org.ro/info-stiri/vrs/IDstire/690/t/seminariile-ies-economia-sociala-si-ocu