Problema romilor spoitori din Olteniţa – o problema se pare „discriminatorie” pusă în scena Consiliului Local

Unul din subiectele abordate în Consiliul Local de cei aleşi şi care a făcut mobilul unor discuţii contradictorii şi de durată a fost cel legat de terenurile proprietate personală din zona periferică a străzilor Dr. Lucian Popescu şi Digului. “Aprobarea cererilor tinerilor cu vârsta între 18 şi 35 şi atribuirea în folosinţă gratuită a unor terenuri din Olteniţa, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală” este titlul hotărârii, pe marginea căruia a fost abordată de consilierii olteniţeni problema atribuirii de denumiri de străzi.

Discuţiile se lansează…

Consilierul Gheorghe Constantin, reprezentantul proprietarilor de teren, explică celor prezenţi în şedinţa ordinară de la finele lunii august cum stau lucrurile în zona amintită. „Am solicitat o nişte locuri de casă pentru comunitate. Ni s-a spus că primăria nu are aşa ceva să ne dea teren şi atunci din discuţiile cu domnul primar şi viceprimar de la acea vreme, am ajuns la concluzia că putem cumpăra un teren de care noi să ne ocupăm, să-l trecem din extravilan în intravilan, să facem PUZ, tot ce este necesar şi străzile ce vor ieşi pe aceste loturi să le donăm primăriei, după aceea noi să soliticăm autorizaţie de construcţie şi să ne facem locuinţe pe aceste locuri.” spune consilierul Gheorghe, care explică mai departe şi motivele pentru care au dorit să cumpere terenul: „Am găsit soluţia cu un teren în sudul oraşului, unde ai noştri să fie grupaţi acolo şi sub control. Foarte mulţi oameni din oraş sunt deranjaţi de muzică, de nunţi, de gălăgia din perioada de vară şi atunci am încercat să găsim o soluţie la ieşirea din oraş ca să nu mai existe discuţii. Atunci, comunitatea a cumpărat terenul, a lotizat terenul, a fost făcut PUZ, a donat străzile, a cumpărat teren de la cei cu titlu de proprietate, aceste loturi aparţin familiilor care urmează să construiască, pentru care se solicită autorizaţie de construcţie.” declară Gheorghe care prezintă celor prezenţi şi schiţa terenului. „Donaţia făcută de noi primăriei cu aceste străzi a fost făcută gratis, nu am cerut nimic la schimb, nu am prejudiciat primăria în nici un fel şi când vrem să construim suntem puşi în situaţia de a solicita autorizaţie pe lot.” mai spune consilierul PNŢcd.

Urmează răspunsurile pe fondul contrazicerilor şi divergenţelor de opinii:

De la Serviciul de Urbanism, Cristina Motrună explică etapa premergătoare aprobării autorizaţiei de construcţie. „Pentru autorizaţie în zonă trebuie întâi sistematizarea terenului, care se face întâi cu  accesul spre loturi, respectiv materializate drumurile, străzile, trotuarele aferente, spaţiile verzi şi loturile. La această oră nu s-a intrat pe teren şi conform fotografiilor existente la materiale, acolo este câmp. Trebuie gândită zona ca prim pas sistematizarea şi după aceea lotizată. Este o etapă premergătoare autorizării.” explică Cristina Motrună.

Consilierul PNL Florian Cercel intervine şi explică inclusiv ce s-a întâmplat la vremea când s-au solicitat locuri de construcţie pentru romii spoitori: „Am avut discuţii cu cei care se ocupă de romi de la Bucureşti, un ONG şi ni s-a atras atenţia că acele lotizări pe care noi le-am făcut în zona Dr. Lucian Popescu înseamnă discriminare pentru că acolo sunt numai romi şi a trebuit să ne justificăm la acea vreme. Noi am respectat legea. Automat, solicitarea lui Gheorghe ca primăria să dea un teren pentru o etnie să facă case nu se poate, pentru că era considerată discriminare. Dar în momentul în care această etnie îşi cumpără terenul şi îşi face casele cum vrea, mi se pare că este un lucru pozitiv, am înţeles că trebuie să stea la margine oraşului, în intravilan, terenul este în PUG, are PUZ cum spune legea, străzile au fost donate primăriei şi acceptate de primărie, preluate prin Consiliul Local. La această oră noi nu hotărâm dacă să existe acele străzi sau nu, ele sunt în inventarul primăriei, în domeniul public. Noi hotărâm ce denumire să dăm acelor străzi nu dacă le dăm denumire. Domnul Gheorghe ne-a propus nişte nume, noi putem să fim de acord cu acele nume sau să spunem alte nume. Nu pot să spun că acea stradă nu e stradă, pentru că este prinsă în inventarul primăriei, e în domeniul public. Doamna Motrună ar trebui să cunoască legea. Nu există nici o restricţie de emitere a unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construcţie pentru că sunt terenurile proprietatea lor. Au un PUG, au o ridicare cadastrală, coordonate topo, apă în zonă, chiar dacă nu aveau utilităţi, toate sunt prinse în master-planul de apă-canal. Dar mai sunt străzi în Olteniţa care nu au canalizare, asta nu înseamnă că nu le daţi oamenilor ăstora autorizaţie să construiască. Proiectul de hotărâre are ca obiect ce denumire dăm străzilor, în rest nu există subiect. Că daţi sau nu autorizaţie, legea spune clar ce trebuie făcut. Ni s-au propus nişte denumiri, nu suntem de acord cu ele, putem să propunem alte denumiri şi punct. Aşa spune Legea 350 dumneavoastră în raportul de specialitate nici nu aţi invocat partea legală.” susţine consilierul Cercel, fost viceprimar în perioada 2004-2012.

În continuare, Cristina Motrună arată că emiterea certificatelor de urbanism sunt nişte acte de informare: „Certificatele de urbanism cuprind nişte condiţii impuse prin PUG aprobat prin Consiliul Local. În zona aceea perimetrală nu se pot da auorizaţii astăzi, decât după ce se sistematizează zona. Trebuie delimitată strada.” declară consilier de primărie în cadrul Serviciului de Urbanism, Cristina Motrună.

Fostul edil şef, Costinel Milescu, întreabă ce înseamnă sistematizare, demonstrând în acelaşi timp logica situaţiei: „Legea 50 arată două acţiuni mari de îndeplinit la construcţia unor locuinţe. Există un studiu de fezabilitate, de fapt două, primul care a fost inclus şi depus la Ministerul Dezvoltării şi al doilea inclus în master-planul localităţii, are aprobările Consiliului Local şi preluarea străzilor de primărie. Primăria este proprietar şi este obligată să aibă grijă de orice proprietate a sa. La marginea terenului, conform Legii 50, există canalizare, apă potabilă, acces. Condiţionalităţile pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie sunt îndeplinite. Îmi pare rău că domnul Gheorghe nu citeşte legea, pentru că ar fi trebuit să ştie că cine nu primeşte această autorizaţie de construcţie şi un punct de vedere al primăriei, poate să facă o plângere penală iar instanţa să hotărască cine are dreptate pentru că legea este citită în cheia fiecăruia.” susţine Milescu.
Consilierul PSD, Gheorghe Lungu, intervine de asemenea cu un punct de vedere:„Problema este una pertinentă, însă din punctul meu de vedere nu suntem pregătiţi. Este clar: e un câmp cu buruieni de doi metri, acolo nu e pichetat nimic, acolo trebuie să fie terenul ca în palmă. Cui dăm noi denumiri? După ce se va realiza această hotărâre, oamenii şi-au cumpărat aceste lotizări, ne vor cere să le punem la dispoziţie tot ceea ce trebuie de la canalizare până la iluminat, trotuare ş.a. Deocamdată nu a fost cuprins în bugetul nostru aşa ceva, dar este pregătit cineva cu aceste miliarde care să fie puse la dispoziţie pentru realizarea acestei lucrări? Ce denumiri să dai la nişte loturi unde lumea nu are nici porumb, nici grâu, nimic? Nişte bălării…Peste o lună colegul nostru va veni cu alte pretenţii. Va trebui să facem apă, canalizare…” susţine Lungu.

Florian Cercel, consilier PNL, justifică importanţa denumirii străzilor: „Atâta vreme cât avem proiecte în zona asta, nu puteţi spune că zona nu e în gestiunea noastră. Mâine poimâine vine finanţarea, vin fondurile europene. Când vine finanţarea şi faci lucrările, pe ce stradă faci lucrările? Sunt delimitate străzile cu pari.” spune Cercel.

Fostul primar, Costinel Milescu, încearcă să prezinte pe ansamblu întreaga problemă abordată în şedinţă: „Aş vrea să vă spun că etnia romilor în Olteniţa ar trebui analizată cu mai multă atenţie. Tot primăria se va confrunta cu probleme dacă nu priveşte cu atenţia problema romilor. Ei sunt trei categorii acum: cei din zona Digului romii rudari, sunt romii în general ţiganii împrăştiaţi în tot oraşul, o altă unitate compactă sunt spoitorii. Ei (romii spoitori n.r.) au câteva caracteristici comune şi la care ţin. Una dintre ele este că ei doresc să rămână în comunitate. Dacă restul s-a împrăştiat prin tot oraşul, aceştia nu, nu vor să se ducă în altă parte, vor să rămână în comunitate. Comunitatea este un element închis, de-abia acum s-au mai deschis ei. Faptul că ei îşi doresc să stea împreună şi faptul că nu au cerut nimic din partea primăriei, ci doar aprobarea denumirii unor străzi, eu nu înţeleg de ce atâta patimă. Că cineva nu-i iubeşte pe Gheorghe? C’est la vie. Asta e, nu-i nici o problemă. Dar noi suntem aleşi de oamenii ăştia ca să rezolvăm o problemă a unei comunităţi. Pentru ce atâta patimă? Sunt străzi la ora asta în centru, lângă turn, care nu au canalizare. Nu a venit nimeni de acolo să facă scandal că nu are canalizare. În partea cealaltă, unde se vor da acele terenuri, nici acolo nu există canalizare. Cum vreţi să arate zona de acolo în halul în care arată, pentru că noi ne opunem să dăm acele denumiri? Iar onor Serviciul Urbanism sau directorat ce este acum, trebuie să elibereze aceste autorizaţii de construcţie, iar oamenii vor trebui să se apuce de treabă. Asta cer oamenii ăştia. Nu au venit nici să ceară de pomană, nu au stat nici cu mâna întinsă în faţa Primăriei. Şi noi ce facem? Ne opunem. Cum? Trebuie să fie asfalt acolo în câmp. Aţi văzut cât scandal este când îşi fac acele nunţi, poliţie, toată lumea reclamă, oamenii ăştia vor să iasă de acolo din comunitate. Eu zic că este un lucru mai mult decât foarte bun. Când se va face…eu sper să se continuie investiţiile în canalizare, mai avem 5% şi rezolvăm tot oraşul…în momentul acela veţi vedea că are dreptate domnul Cercel: trebuie să existe denumiri, pentru că investiţiile nu se fac aşa undeva agăţate în plin câmp şi din moment ce noi suntem proprietari, nu avem decât să transpirăm un pic şi să dăm nişte denumiri la acele străzi şi să scăpăm de o problemă a unei comunităţi de romi. Asta este singura chestie pe care o cer băieţii în acest proiect. De unde atâta patimă?” încheie Milescu.

Consilierul Lungu cere explicaţii pentru autorizaţia de construcţie, în sensul de ce documente sunt necesare. Cristina Motrună îi răspunde conform cunostinţelor sale.
La final, votul general, posibil discutat anterior de către o parte din consilieri în şedinţa pe comisii, a fost unul care nu a venit în sprijinul cererii solicitanţilor.
Primarul ales în 2012, Petre Ţone, consideră dorinţa comunităţii de romi o afacere financiară a liderului acestei comunităţi, fără însă a prezenta o dovadă concretă în acest sens. „A încercat să-l vândă de 10 ori. Văzând că nu reuşeşte să-l vândă, s-a gândit să-l lotizeze şi să-l vândă celor de lângă el, ademenindu-i cu nişte proiecte europene de case tip, cel puţin aşa susţin nişte spoitori veniţi la audienţe. Spoitorii au venit la audienţă să îmi spună când vin fondurile pentru casele tip pentru care au cumpărat loturile de la Gheorghe, despre asta e vorba: de o afacere. Iar o directivă a UE este nu de marginalizare. Eu unul nu sunt de acord cu lucrul acesta. Următorul pas era să ceară. Eu nu eram de acord cu denumirea străzilor, nu este de actualitate. Dacă pe viitor vor fi bani…într-adevăr în lista de investiţii sunt prevăzuţi 50 de milioane să facem nişte studii.” spune Ţone, peste care consilierul PNŢcd Costinel Milescu încearcă să convingă de faptul că oamenii în discuţie cu terenurile nu cer decât denumiri de străzi. „Am făcut destule străzi în oraşul acesta şi am avut priorităţi. V-am lăsat o grămadă de bani 55 de miliarde de lei vechi pe investiţii şi 14 miliarde în contul curent, ar trebui să aveţi priorităţi.” transmite Milescu primarului Ţone şi deopotriva consilierilor prezenţi în şedinţă.

Potrivit unor cititori olteniteanul.ro, dacă şedinţele locale vor continua astfel, actorii din scena publică a Consiliului Local se vor transforma pentru întreg auditoriul urban într-un grup de persoane de factură cel puţin comică cu regii, aranjamente în scenă, roluri interpretate principale şi secundare, rumoare, aşteptându-se pe final aplauzele…dacă acestea vor veni.

Laura Suzeanu