În România există, pentru prima dată, un raport corect între instituţia Preşedinţiei şi instituţia Parlamentului

Ziua de luni, 9 februarie, va rămâne drept reper pentru evoluţia democraţiei din România, punct de referinţă în istoria relaţiilor a două dintre cele mai importante puteri ale statului, cele care se legitimează prin votul direct al românilor: Preşedinţia şi Parlamentul. Prin temele abordate şi tonul declaraţiilor preşedintelui Klaus Iohannis înaintea senatorilor şi deputaţilor, românii au putut înţelege faptul că în România politica se poate face şi altfel. Că instituţiile pot funcţiona într-un raport corect una faţă de cealaltă, în baza dialogului consfinţit de Constituţie. Că ”progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflictul permanent între cei chemaţi să o reprezinte”, după cum a ţinut să puncteze încă de la început preşedintele Iohannis.

„Un parteneriat şi o colaborare instituţională între Preşedinte şi Parlament sunt în mod clar în beneficiul cetăţenilor. De altfel, agenda expusă de Klaus Iohannis nu este altceva decât agenda românilor. În centrul reformării scenei politice din România ar trebui să stea refacerea funcţionalităţii Parlamentului şi recredibilizarea sa ca instituţie fundamentală a democraţiei. Apelul preşedintelui de renunţare la populism, la electoralism, la restabilirea dialogului ar trebui însuşit, în mod normal, de toţi cei prezenţi ieri în plenul reunit al Parlamentului”, declară Raluca Surdu, deputat PNL al zonei Olteniţa – Colegiul Uninominal 5 Călăraşi.

Raluca-Surdu-parlament1

Cel puţin la nivelul declaraţiilor conducerii, liberalii se doresc parteneri ai preşedintelui Klaus Iohannis şi consideră că acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrăţişat de toţi actorii politici. Un răspuns concret în sensul strângerii întru parteneriat a mâinii întinse de preşedinte poate fi reprezentat de celeritatea cu care noua legislaţie electorală, dorită cel puţin la nivel declarativ de toate forţele politice, va fi votată şi trimisă la promulgare până pe 5 mai. Astfel încât noile legi electorale să fie aprobate la timp şi să poată fi aplicate la alegerile locale din 2016. O depăşire a termenul de 12 luni anterior alegerilor din 2016 ar amâna aplicarea efectivă a acestora cu încă 4 ani. Liberalii au anunţat deja în mai multe rânduri ce modificări doresc să aducă finanţării partidelor politice, ce sistem consideră că este mai potrivit pentru alegerile locale şi parlamentare, au depus încă de anul trecut propuneri legislative pentru introducerea votului prin corespondenţă şi pentru accelerarea procedurilor de ridicare a imunităţii.

România trebuie să profite la maximum de resetarea politică decisă de cetăţeni prin votul din 16 noiembrie 2014, iar activitatea legislativului să se reflecte în acte normative care să răspundă în mod real nevoilor întregii societăţi, acum când se pare că avem cu adevărat şansa unei relaţii corecte Preşedinte-Parlament.