Voluntariatul şi Politica – preambul la Săptămâna Naţională a Voluntariatului

În perioada 11-17 mai ac. este marcată cea de-a XIV-a ediţie a Săptămânii Naţionale a Voluntariatului, serie de acţiuni de promovare a voluntariatului în rândul românilor invitaţi să se implice civic şi social în iniţiative de îmbunătăţire a condiţiilor generale de viaţă sau ale unor grupuri defavorizate specifice. Pentru a ”Prinde gustul!” voluntariatului – sloganul ediţiei de anul acesta, fiecare dintre cei interesaţi poate găsi activităţi de voluntariat pe gustul propriu consultând calendarul de pe portalul: http://www.saptamanavoluntariatului.ro/.

 

foto: legestart.ro

foto: legestart.ro

„Prin voluntariat putem dobândi alte perspective asupra realităţii înconjurătoare, făcându-ne utili iniţiativelor care vin în sprijinul oamenilor şi locurilor care nu beneficiază de aceleaşi circumstanţe favorabile de viaţă. A fi voluntar înseamnă a oferi din timpul nostru, din expertiza noastră, sau pur şi simplu din bunăvoinţa noastră. A fi voluntar presupune a face un pas înainte în devenirea noastră socială, ca cetăţeni. Voluntariaţi, aşadar, dragilor! Pentru că doar ÎMPREUNĂ.FACEM.BINE.” – mesajul doamnei deputat Raluca Surdu, susţinătoarea Centrului de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa

 

 

Să ne concentrăm pe provocarea pe care am lansat-o încă din titlul acestor rânduri, aceea de a sonda relaţia dintre voluntariat şi politică, poate chiar de a găsi răspunsuri la întrebările: voluntariat în politică?, politică făcută voluntar?

 

La nivel micro, al individului, apologeţii voluntariatului îl consideră o experienţă transformatoare în principal prin oamenii pe care alegem să-i întâlnim şi activităţile în care ne angrenăm şi din care ieşim întotdeauna prin a fi mai buni. La nivel macro, beneficiile atribuite voluntariatului tind să-i dea acestuia atributele unui panaceu universal: creează şi păstrează democraţia, elimină sărăcia, schimbă cutume şi mentalităţi ale unor grupuri mari, protejează specificul culturilor locale şi poate chiar combate boli, ca să punctăm doar câteva dintre direcţii.

 

În relaţie cu politica, voluntariatul se suprapune în mare parte cu activismul politic. Dar nu cumva mai este ceva acolo? Să vedem…

 

Activismul politic înseamnă la bază să fim participanţi activi la procesul politic. Prin exercitarea dreptului la vot, prin lobby şi promovarea la vedere a unor interese particulare de grup, prin implicarea în campanii electorale, prin participarea la proteste şi acţiuni de contestare, cetăţenii îşi exercită dreptul lor la implicare civică. Dreptul de a nu participa este de asemenea de necontestat, atât timp cât ne asumăm consecinţele: altcineva va hotărî pentru noi cei dezinteresaţi şi neimplicaţi.

 

Este nevoie de voluntariat în politică? Credem că răspunsul este evident, atât timp cât orice acţiune politică are nevoie de două lucruri: oameni şi bani. Aşa că cei care au timp, resurse financiare şi o pasiune cel puţin incipientă pentru politică, sunt primii care răspund „prezent”. Mulţi dintre aceştia o văd ca pe o investiţie personală, deci se aşteaptă ca la momentul când vor trage linie să fie personal pe plus. Perfect normal şi de dorit într-o construcţie „win-win” în care toate părţile au de câştigat: cetăţenii, politicienii şi sistemul de drepturi şi libertăţi care le permit acestora să interacţioneze, adică regimul democratic al statului de drept şi al economiei de piaţă.

 

Este cumva nevoie şi de politică făcută voluntar? Iată o provocare. Politică pentru oameni, mai degrabă decât pentru interesul propriu şi al unui grup restrâns? Politică făcută din vocaţie, într-un stadiu superior al dezvoltării personale şi profesionale a celor care pornesc la un moment dat în viaţă şi pe acest drum, după ce deja s-au împlinit profesional şi personal în alte domenii? Parcă mai mult ca oricând, politica din România are nevoie de aceia care au simţit gustul succesului în alte domenii şi care au ajuns în punctul în care doresc să ofere comunităţilor mai mici sau mai mari din timpul şi expertiza lor, adică acele lucruri cu mult mai importante şi mai responsabilizatoare decât banii care odată cu circulaţia lor prilejuiesc şi un transfer de responsabilitate. Aceasta, pur şi simplu pentru a crea o lume mai bună, un mai bun loc comun în care trăiesc, respectând una dintre legile firii care spune că nu putem trăi bine şi imuni atât timp cât cei din jur trăiesc prost, oricât de mult ne-am ridica deasupra lor. A nu se înţelege că anulăm sau contestăm cealaltă variantă, cea a politicii abordate ca o profesie. Ba dimpotrivă, este de încurajat ca mulţi să trateze profesionist politica şi ascensiunea lor în acest domeniu.

 

Deci, voluntariat şi politică? Voluntariat în politică? Politică făcută voluntar?

 

Un material realizat de CRIA pentru reflecţia fiecăruia dintre noi