Memoria ca sursă de leadership

Acesta a fost sloganul ediţiei de anul acesta a Şcoalii Politice „Gheorghe I. Brătianu”, cea de-a noua organizată de Tineretul Naţional Liberal şi care s-a desfăşurat în perioada 15 – 18 octombrie la Sighetu Marmaţiei.

Evenimentul care a reunit peste 200 de tineri liberali din toată ţara, veniţi să comemoreze eroii deţinuţi politici care şi-au pierdut viaţa sub tortura şi persecuţia instaurată de regimul comunist, s-a bucurat de prezenţa unor lectori şi invitaţi precum consilierul prezidenţial Andrei Muraru, istoricul Marius Voinaghi, preşedintele Asociaţiei Societatea Liberală, Violeta Vijulie, profesorul Emilia Şercan de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii din Bucureşti), profesorul Sabin Drăgulin de la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, istoricul Robert Furtos ş.a.

Innovate_on_the_run_140576308

Cursurile desfăşurate pe durata a trei zile au abordat subiecte ca „Dosarul Vişinescu: cum s-a ajuns la prima condamnare a unui torţionar comunist”, „Identitatea Naţională. Locuri ale memoriei. Lideri în memorie”, „Procesul elitelor politice” – susţinut la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, „Brătienii ca promotori ai modernizării României” şi „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă”.

 

„Dacă această etapă crudă din istoria PNL nu ar fi existat, nu am fi înţeles niciodată această dimensiune a totalitarismului. Cu toţii putem spune că Sighetu Marmaţiei a fost un cimitir al elitelor româneşti. Avem nevoie să păstrăm memoria acestei tragedii. Fiecare generaţie trebuie să afle cum s-a întâmplat şi de ce pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple niciodată. E un real motiv de mândrie să văd că tinerii liberali contribuie la recuperarea memoriei istorice, pe care s-a luptat să o şteargă regimul totalitar. Noi, liberalii, avem datoria să vorbim despre acest trecut. Multe mii de membri ai PNL au trecut prin închisorile comuniste şi mulţi dintre ei au murit acolo. Ei ne-au învăţat că libertatea nu poate fi arestată sau eradicată, pentru că ea se naşte şi există cu fiecare individ. Esenţa regimului comunist a fost represiunea. Despre ea amintesc, dureros, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi Cimitirul Săracilor, unde au fost îngropaţi deţinuţii politici din închisoarea de exterminare de la Sighet. Fără să-i cunoaştem această dimensiune crudă, care s-a manifestat timp de 45 de ani, nu vom putea înţelege ce a însemnat comunismul.” – Alina Gorghiu, co-preşedintele PNL
Memoria ca sursă de leadership, iată un slogan pe care nu doar tinerii liberali ar fi necesar să-l transpună în fapte prin reflecţie urmată de acţiune îndreptată către viitor. Pentru aceasta, fiecare dintre noi ar trebui să ţină cont de câteva considerente. Sub nicio formă nu există vreo îndoială asupra necesităţii de a scoate la iveală crimele trecutului. Nu trebuie să uităm nici un moment că memoria este în mod natural subiectivă şi selectivă. De aceea, după cum istoricul britanic Tony Judt spunea, trebuie să fim conştienţi că memoria nu este un substitut al istoriei. Memoria este una individuală, precum şi colectivă. Memoria nu este doar cognitivă, adică un proces psihic, ci şi normativă, adică ne îndrumă şi ne orientează pe mai departe. Memoria nu este o simplă preluare a unor informaţii din trecut, ci obligă şi responsabilizează. O bună cunoaştere a istoriei, face ca memoria să potenţeze leadershipul prezentului. Memoria şi istoria nu se exclud, ci se completează reciproc. Suntem la 25 de ani de la căderea regimului comunist în România. Depinde de noi cum folosim această memorie: în sens revanşard sau revizionist? În sensul realizării unei reparaţii morale şi materiale? În sensul blamării altora pentru neputinţele noastre curente? În sensul preluării cu responsabilitate a unei moşteniri şi transferului acesteia către urmaşii noştri? În sensul rescrierii istoriei, mistificării, sau ignorării acelor aspecte care nu ne convin? În sensul unei lupte împotriva a ceva, sau pentru ceva? Diferenţe insesizabile de nuanţă, poate, dar care la scara istoriei pot face ca greşeli ale trecutului să se repete”. – Raluca Surdu, deputat Colegiul Uninominal 5 Călăraşi

 

 

Material realizat de Centrul de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa

———————————–

Centrul de resurse pentru iniţiativă şi acţiune – Olteniţa este susţinut de doamna deputat Raluca Surdu şi are menirea de a pune la dispoziţia comunităţii active din Colegiul Uninominal 5 – Călăraşi, într-un mod adaptat epocii vitezei, informaţii şi instrumente eficiente de dezvoltare personală şi profesională.