Grănicerii olteniţeni şi călărăşeni au sărbătorit vineri 24 iulie, alături de colegii lor din ţară, 145 de ani de la înfiinţarea poliţiei de frontieră română, de când domintorul Alexandru Iona Cuza a semnat decretul prin care se înfiinţa un corp profesionist destinat apărării frontierelor statului român modern. Ziua Poliţiei de Frontieră a fost stabilită pe 24 iulie în scopul consolidării identităţii acestei instituţii. Această zi este marcată de regulă prin avansarea în grad înainte de termen a mai multor politişti. Aniversarea de la sediul IJPF (Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră) s-a dovedit una veselă şi cu avansări în grade.

Ceremonia a început aproape de ora prânzului când ofiţeri şi subofiţeri ai structurii poliţieneşti de frontieră s-au adunat în curtea sediului alături de invitaţii lor: delegaţi ai poliţiei de frontieră din Bulgaria, oficialităţi locale şi judeţene, rezervişti ai MAI şi alţi invitaţi. Cuvântul de început a fost făcut de Mihai Şerban, comisar şef adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Călăraşi, comisar şef Mărgineanu Vasile. Comisarul şef Şerban a prezentat mesajele de felicitare ale preşedintelui României Traian Băsescu, ale prim-ministrului al Guvernului României Emil Boc, ale conducătorilor M.A.I. şi I.G.P.F din România. După aceste mesaje, au fost adresate de la microfonul din curtea sediului mai multe cuvinte de felicitare de Dumitru Boabeş-deputat de Călăraşi, Viorel Enciu-subrefect al judeţului Călăraşi, protopop Vasile Eugen Barz de la Protoieria Călăraşi.

După avansarea unor poliţişti la termen şi înainte de termen, spre finalul ceremoniei au fost oferite recompense şi premii în urma concursurile sportive la care au participat jucători de la poliţia de frontieră, poliţia locală şi pompieri. Au fost acordate şi diplome de onoare. Unul dintre momentele foarte aplaudate a fost prezentarea unei scene demonstrative de simulare a captării drogurilor cu ajutorul unui câine de pază, dresat special pentru astfel de acţiuni.

Printre invitaţii de dincolo de Dunăre la ceremonie au participat doi invitaţi: Dimiter Ciorbagiev, comandantul Poliţiei de Frontieră din Silistra şi Anghel Ivanov, şeful punctului de trecere frontieră de la Tutrakan.

Zilele internaţionale ale Dunării s-au încheiat şi pentru Olteniţa. Evenimentul a început cu un vernisaj de pictură la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa vineri, 26 iunie. Muzeul a fost gazda vernisajului expoziţiei de fotografie şi pictură cu tema „Dunărea în viaţa mea”. Organizator al acestui eveniment este o asociaţie nonguvernamentală „Dunărea.Edu” condusă de Daria Cătălui, fostă elevă din Olteniţa. În acest gen de activităţi au fost implicate 14 state europene, iar în România, în anul 2009, au participat la aniversare trei localităţi: Galaţi, Tulcea şi Olteniţa.

Expoziţia de pictură şi fotografie are ca temă Dunărea, iar lucrările aparţin elevilor câtorva amatori din Olteniţa, pasionaţi de arta fotografică şi de pictură. Astfel, pe simeze sunt expuse lucrări ale prof. Florian Sofian şi prof. Ecaterina Mitran dar şi alţi artişti contemporani, precum Florin Ioniţă şi Victor Luchenţiu Soare (din Călăraşi), Costa Doncev şi Dubromir Stavrev, din Bulgaria. A fost expusă, de asemenea, o lucrare a artistei Gigi Constantinescu, din 1963, aflată la Muzeul de Artă al Olteniţei (de la Turnul de Apă). Expoziţia este deschisă publicului până la 6 iulie iar intrarea în sală este gratuită.

Sâmbătă, 27 iunie, în portul Olteniţa câţiva copii au participat la un concurs de desene pe asfalt, iar în parcul central s-au desfăşurat concursuri de role. Ora 12,00 a adunat în Sala Mare a Primăriei Olteniţa profesori şi elevi la un simpozion legat de Ziua Dunării şi festivitatea de premiere a participanţilor la activităţi şi concursuri.

Luni, 29 iunie au avut loc ultimele manifestări dedicate zilei Dunării-29 iunie, la care invitaţi de onoare au fost elevi bulgari din Turtucaia. După amiază s-a desfăşurat în Sala Mare a Primăriei Olteniţa un program artistic, susţinut de copiii Casei de Cultură Tutrakan şi Clubului Elevilor Olteniţa.
Parteneri pentru organizarea expoziţiei şi pentru întreaga acţiune au fost: Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Clubul Elevilor Olteniţa, Primăria Municipiului Olteniţa, Şcoala Chiselet, Şcoala nr. 2 Olteniţa, Grupul Şcolar de Arte şi Meserii Olteniţa.
Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea a fost semnată pe 29 iunie 1994 la Sofia. Acest document asigură cooperarea dintre guverne, organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), instituţii de cercetare şi industrie, toate acestea consolidându-se, de altfel, în timp. În anul 2004, ICPDR (International Commission for the Protection of the Danube River) a decis ca ziua de 29 iunie să fie “Ziua Dunării” pentru toate ţările situate în bazinul acestui fluviu.
Prima ediţie a “Zilei Dunarii„ – 29 iunie 2004, a beneficiat de participarea a 13 ţări, a mii de organizaţii şi milioane de locuitori care trăiesc în bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, invitaţi din afara spaţiului dunărean, în cadrul celor peste 1000 de evenimente fastuoase. Pentru a sărbători “Ziua Dunării”, ICPDR desfăşoară activităţi împreună cu organizaţii internaţionale, agenţii guvernamentale, autorităţi în domeniul apei şi ONG-uri, sub umbrela Forumului de Mediu al Dunării/ DEF, dar nu numai.

Intr-una din zilele saptamanii precedente ,  in cadrul primariei Oltenita a avut loc o intalnire intre membrii ai  administratiei locale, mici intreprinzatori si o delegatie formata din 11 persoane  din orasul invecinat Oltenitei, Tutrakan (membrii ai consiliului local de acolo si cativa oameni de afaceri). Principalul subiect pe seama caruia  s-a discutat este legat de proiectul finantat de PHARE in parteneriat cu primariile celor doua localitati si care are in vedere dezvoltatrea cooperarii transfrontaliere pe baza crearii unor grupuri de lucrari capabile sa pregateasca si sa implementeze proiecte transfrontaliere in vederea dezvoltarii economice sociale si culturale .Scopul acestor proiecte este acela de a se evita problemele de nepotrivire legate de inlaturarea granitelor si introducerea principiului liberei circulatii. Obiectivul general al proiectului este reducerea disparitatilor, a lipsei de legatura din zona granitei prin actiuni tip “ people to people “ (întâlniri, seminarii pe diverse teme intre locuitorii celor doua localitati). Aceasta este cea de-a treia intalnire a celor doua grupuri . Primul subiect dezbatut s-a referit la dezvoltarea afacerilor transfrontaliere. De altfel, primariile celor doua localitati incurajeaza afacerile transfrontaliere, stabilesc intalniri intre firmele doritoare de colaborari , asadar au o atitudine pozitiva fata de asemnea initiative. S-a mai avut in vedere posibilitatile de promovare a turismului regional, de realizarea schimburilor culturale si s-au luat in seama gasirea de solutii privind problemele legate de poluarea pe Dunare . Vecinii bulagari considera ca punctele tari ale acestei colaborari sunt reprezentate de stabilitatea politica in regiune si de faptul exista o intelegere ce persista intre autoritatile Tutrakan si Oltenita. UE incurajeaza astfel de proiecte, aloca sume destul de mari insa e nevoie de proiecte plauzibile pentru accesarea de fonduri . Exista din pacate temeri ale investitorilor fata de diferite aspect si anume : teama de birocratie care descurajeaza oamenii sa ia initiativa, faptul ca legislatia se schimba destul de des, cel putin in Bulgaria . De altfel, bulgarii vad construirea unui hotel in Oltenita ca o necesitate in vederea cazarii investitorilor bulgari aici.  Ei mai propun ca semestrial sau anual sedintele de consiliu local sa se tina in comun. Acestia au mai propus realizarea unor proiecte de asocieri multiple prin care fermierii si fabricile din zona sa colaboreze in vederea realizarii unor afaceri comune . Exista si proiecte pe termen lung ce vizeaza constructia unor scoli comune cu predare in limba engleza prin care elevi romani si bulgari sa poata interactiona. In luna septembrie , in Oltenita, se prezinta rezultatele finale ale acetui proiect, urmand ca investitorii sa propuna teme in vederea accesarii de fonduri europene. Durata de desfasurare a proiectului transfrontalier este de 12 luni iar suma totala a costurilor se ridica 39.280 Euro.